Nu toți oamenii care merg la teatru văd spectacole bune. Ba unii văd unele extrem de slabe. Am zis să plecăm de aici și tot de-aici să ne oprim în a mai discuta despre calitatea filmului Teambuilding.
Mai bine să vorbim, și-o să vedeți că e important, despre dinamica din jurul acestei producții. Că e o producție, și, ca și concertele sau alte evenimente din zona asta a artei spectacolelor, o afacere. S-au consumat deci resurse, s-au plătit actori, s-au băgat scule în priză și ce s-a întâmplat în cele din urmă?
Mulți oameni au mers la cinema. Într-o zi anume, banii de niște cumpărături mărunte, banii de pariuri dacă vreți, sau de țigări ori medicamente s-au consumat pe un bilet la cinema (ulterior și pe abonament la Netflix) și asta, dragii mei, înseamnă că un număr impresionant de oameni (dacă te iei după cifrele comunicate) au participat preț de câteva ore la ineditul proces de vizionare al unui film într-o sală de cinema. Un act cultural, aș îndrăzni să subliniez. Chiar dacă produsul consumat e, să zicem, din zona popcorn, acesta tot are meritul de a fi atras oamenii spre el. Un bec aprins într-o sală de cinema și hop, moliile ce suntem, ne-am regăsit preț de câteva minute stând cu ochii la ecranul ăla mare. Că s-a râs, că s-a discutat despre societate, despre ghiolbanii și șefii din corporații, că s-a dat kind reminder cred s-a discutat deja suficient pe rețelele sociale.
Teambuilding e posibil să fie mai bun sau mai prost decât, zic repede la întâmplare, Scary Movie, o comedie americană. Niciunul dintre cele două filme nu stimulează intelectul pe cât gâdilă papila aia a râsului. Uneori prostesc și poate chiar grobian. Dar nu despre cât s-a câștigat c-am râs e vorba (deși e important să ai o societate cu tonus) ci despre cât s-a câștigat că s-a ieșit din casă. S-au câștigat și bani, dar și timp, repet, consumat la ceva din zona asta de entertainment.
Când ieși pe ușă ai sute de posibilități de petrecere a timpului. Poți vedea un concert Macanache sau Lacul „Lepedelor”. Iar cu Teambuilding posibilitățile au ajuns la 101, deci au fost cu una în plus pe masă. Și asta e bine.
Să aloc un paragraf și genialului meu titlu. Cine este acum ministrul culturii sau ministru la cultură? Spre rușinea mea și eu trebuie să caut pe Google ca să scriu. Dar n-o fac. Că nu-mi amintesc de el e una, dar că nu știu să ne fi făcut recent vreo propunere de consum cultural e alta. Nu știu dacă mai gravă. Iar Micutzu (de data asta scris așa) chiar ne-a făcut o recomandare. Și nu uitați, nu toți care merg la teatru văd spectacole bune. Dar și-n cazul lor și-n cazul celor care ne-au propus Teambuilding, dintr-o anume perspectivă, intenția e lăudabilă. Kind remin…
Leave a Comment