El este Elton. E cântăreț, unul cunoscut chiar… dar asta contează mai puțin. Trăiește destul de departe de tine, dar probabil că ai auzit că e căsătorit cu un bărbat. Ba are și doi copii. Cât mult te interesează și te afectează aceste ultime două detalii? Te-ai gândit vreodată să-l împiedici să-și întemeieze o familie?
Dar pe Ion din Baraolt, care e gay, crezi că ar fi normal să-l împiedici? Adică aici e țara ta, nu? A ta mai mult și-a lui Ion, care e gay, mai puțin. De un gay de departe te interesează mai puțin decât de unul vecin de județ sau de bloc, nu? De destinul gay-ul de lângă tine parcă-parcă ți se pare just să te ocupi. Și el bea bere, și el conduce o mașină, și el visează noaptea, se enervează când lucrurile nu-i sunt pe plac, dar pentru că e gay Ion nu merită să-și facă o familie. Și asta ai putea chiar tu să decizi. Ce onoare! Fix asta cred că-și dorea Ion de la viață și fix asta îi spuneau părinții și profesorii în copilărie. Că altcineva va decide ce și cât are voie el. Pentru că e diferit.
Referendumul pentru familia tradițională, repet, mi se pare o capcană și o responsabilitate colosală în a limita/aranja drepturile altor oameni de a-și pune viața pe un anume făgaș.
Ion ce trebuie să facă? Să se mulțumească, nu-i așa, cu ce i-a dat viața. Iar pe-aici viața e un pic diferită față de cea din UK. Nu ajunge că e diferit față de noi, va trebui să fie diferit și față de alți gay. Chiar vom fi noi în stare să facem o lege care să consfințească asta?
Leave a Comment