Viata…inainte de Guerrilla de dimineata
Stiu ca va place sa va vorbesc despre radio. Stiu ca unii ascultati Guerrilla de dimineata si trebuie, cat mai des, sa va multumesc…Sa va multumesc pentru exigenta, pentru mesaje, pentru ca radeti, pentru ca va enervati si sunati, pentru ca ne dati mesaje pe mail sau pe facebook si pentru ca ne imbratisati cate trei ore, de luni pana vineri! Uite, na! In nume personal, aici si-acum: MULTUMESC!
Ce m-a apucat? Pai mi-o venit cheful sa va spun doua trei vorbe despre ora care nu se-aude la Guerrilla de dimineata. Sa va spun, de-exemplu, ca dupa ce se stinge becul rosu se lucreaza, se selecteaza si se printeaza material cat pentru alte trei ore de program. Cand? Seara dupa jurnalele importante de la tv si dimineata inainte de on-air. Uneori chiar la cafeaua si/sau tigara din timpul emisiei. De multe ori, linkuri si povesti de pe mail si chiar mesajele voastre, ajung subiecte…Avem in emisie si-un televizor si putem targe cu ochiul.
Dimineata e cel mai frumos in radio! Pana la ora 6 chiar si cd-playerul din emisie are pe display cuvantul “Sleep” iar ziarele dorm si ele la usa. Nu mai e timp de dormit! Cam pe-atunci il trezesc si pe Dobro. In 3-4 etape. Craio n-are nevoie decat de un apel si dimineata, la telefon, e mai fresh decat puteti sa banuiti. Nu sunt niciodata singur in redactie si daca o sa cada guvernul sa stiti ca avem cel putin un stirist gata sa va anunte.
Prima cafea nu se bea fara ziar! Cand e treaba multa cafeaua vine langa tastatura. Ziarele se impart la doi. Un pachet pentru Revista presei si unul pentru cei doi. Ne uitam putin pe net si vedem daca am facut bine Informa. Inca doua trei stiri pe care nu le-am vazut de cu seara si print la alte 20 de subiecte bune de aruncat in aer. Printam desfasuratorul si un mecanism de concurs si poate ne ramane timp si pentru cateva subiecte decupate din ziar. De obicei, pana in ora sapte mai e timp de un respiro pentru cafea. La Radio Guerrilla deja se rade! E si normal doar rasfoim niste tabloide autohtone. Dupa inca o gura de cafea ne-amintim si bacurile si filmele de ieri 
La ora 7 fix - stiri si…decolam! Buna dimineata dragelor si dragilor
Guerrilla clip from Mihai Nae on Vimeo.
Mai baga si tu un lemn in…Fuego :)
Revista presei
Ziarul financiar - 4 din 10 romani isi alimenteaza aragazul prin butelie, in timp ce 6% din populatie nu foloseste deloc gaze naturale!
Am revazut recent, deja mult prea difuzata serie cu Brigda Diverse. Am retiunt numele institutiei “Bratele de Munca”, institutie careia ii ofer, acum, o mana de ajutor. Cum? Cititi aici! (Romania Libera)
Si pentru ca norul de cenusa e un subiect care inca ne arde sa inmanam un brat de felicitari si-apluze colegilor de la Catavencu pentru pagina de mai jos:
Revista presei - EXCLUSIV pe blog
M-am uitat la Gala UNITER de pe TVR1. Eveniment mult prea slab pentru cata greutate aveau unii oameni de-acolo. Desfasurarea evenimentelor, asa cum s-a vazut ea la televizor, a parut o deruta amatoriceasca, destul de evidenta si deranjanta mai ales la inceputul transmisiei. Pe traseu, inclusiv domnul Caramitru s-a mai adunat. Pacat ca li s-a intamplat tocmai unor oameni de scena sa fie parte dintr-o productie cu mult impro si prea putina repetitie…
Pe sticla, singurul moment care a iesit ok a fost aparitia lui Toni Grecu si-a colegilor de la Divertis. Premiile in sine nu ma hazardez sa le comentez pentru sunt chestiuni prea de bucatarie interna si e nevoie de voci avizate.
Titlu in Ziarul Financiar - In goana dupa bani, Fiscul a blocat 250 de mii de conturi. Comentariu: Asta-i Realitatea!
Jurnalul National: Romania, tara podurilor expirate. 1300 de treceri peste ape sunt pericol public. Comentariu??? Mai bine un slogan: Romania - tot ce se punte!
Gandul - Categoria DE C ? Romanii inghit vitamina C cu pumnul…Anul trecut, ai nostri, au inghitit 4,2 milioane de cutii de vitamina C. Comentariu: Au cu C, mah! Au cu C..
Gazeta Sporturilor: Politicienii si diversi oficiali au inceput deja sa sune ca sa obtina prin fata intrarea la ceea ce se anunta a fi meciul ultimilor ani: finala Ligii Campionilor, Oltchim - Viborg. Sala Polivalenta din Capitala are doar 5.500 de locuri.
Comentariu: Remarc la politicieni o sensibilitate aparte, daca nu chiar o inclinatie, catre sporturile in care se poate pune mana. Ce sa le faci? Niste…campioni!
Ziarele
Voua va plac ziarele? Care?
Ziarele inca mai exista! Nu stiu acum care mai e apetitul vostru pentru consum de print dar simt ca ziarele au sansa de a nu se stinge prea curand. Nu stiu cat la suta e inertie din partea celor ce vor informatie si pe hartie si nu stiu nici procentul de politicieni/investitori care se-arunca in astfel de afaceri doar pentru a detine controlul pe bucata asta de media. Miscare exista…si e bine. Unele ziare au murit, altele sunt la pat, unele se reinventeaza si rar, unele chiar se nasc.
Print vs online
Personal, am o slabiciune pentru hartia zgariata de mana gazetarilor. Intuiesc si doua posibile explicatii: experienta din tinerete de la un ziar local si placutul obicei de a citi ziarele la radio. As prefera deci sa nu fiu contemporan cu disparitia ziarelor si nici nu m-as hazarda sa cred ca tot ceea ce se propaga acum online e un atac direct la print. Deocamdata editiile tiparite si electronice se completeaza, ne satisfac in diverse ipostaze si chiar isi imprumuta din felul de exprimare si din felul de a ni se arata. Sa nu va mirati, de-exemplu, daca-n ziarele clasice o sa gasiti emoticoane de la messenger sau comentarii din partea cititorilor (preluate dupa postarea online a textelor), iar pe site-uri, referinte din gazetele scrise, editoriale si chiar reportaje si anchete organizate dupa regulile jurnalismului clasic. Am vazut in ziare chiar reclame la site-uri, revista blogurilor sau descrieri ale unor proiecte dezvoltate exclusiv online.
Ziarele de la noi - PARTEA I
INTRO: Din punctul meu de vedere ziarele importante se lupta din greu sa sara de pe taraba in mainile cititorului. Primul efort e pretul. Ati vazut ca nu costa mult…si ca sa para atragatoare, de multe ori, ne ofera ceva in plus. Ziarele nici nu se pot “ajusta” si adapta astfel incat zilnic sa-si regleze un raport just intre pret si intregul continut propus. Tot la capitolul continut as aduga faptul ca multe ziare sufera in a-si arata amprenta, in a-si prezenta articole/produse din propria fabrica, texte diferite de oferta generala propusa de agenda zile si materialul agentiilor de presa. Nu exista, sa zicem stilul bine definit Adevarul sau stilul Romania Libera. Exista diferente (vorbim de lucruri usor vizibile) doar de forma, de impachetare. Romania libera propune un format mare, cateva anchete, spatiile destinate opiniilor de autor sunt mai generoase dar textele nu au o amprenta stilistica aparte fata de cele care au prins paginile unui alt ziar, sa zicem unul de format mic, asa cum este astazi Adevarul.
Sa va spun cum le simt eu la mana si la ochi, dupa ceva ani de revista presei:
Evenimentul zilei - traiectorie gresita si brand care se dilueaza. Desi a trecut pe format mic nu imi pare ca este intr-atat de dinamic pe cat ar fi permis noua infatisare, infatisare care este si in dezavantajul unor titluri mari in care sa crezi ca sunt ascunse subiecte grele. In vremea in care se identifica cu bulina rosie, Evenimentul zilei capata ceva mai multa greutate si substanta, cel putin pe prima pagina. Era mai bine organizat, ajutat poate si de-o semnatura importanta la editorial si de o mai buna expunere a subiectelor de actualitate interna. Acum, la fata, evenimentul zilei este o gazeta tinereasca, ceea ce nu e neaparat rau. In plus, imaginea pare sustinuta si de cateva pagini de mijloc (omogene si bine elaborate), care abunda in info util, adica genul de informatii ofera cititorului repere pentru a intelege si desface hatisul birocratic, administrativ, urban etc
Gandul - poate cea mai buna prima pagina. Constructia frontpage-ului ma ajuta cel mai mult la revista presei sa-mi conturez principalele subiecte ale zile. Distibutia domeniilor pe fiecare pagina imi pare acceptabila. Nu diger paginile in care abunda subiectele de PR care sustin diverse productii Media PRO si am impresia ca nici ultima pagina nu este valorificata la potential maxim. De fapt, spre final, ziarul isi pierde din sobrietate si propune cam multe texte de sanatate, lifestyle, loisir, muzica si televiziune. Gandul ar putea sa forteze si sa umble la consisenta unor subiecte. Face totusi bine ca nu abunda in analize si comentarii politice, valorificand excelent semnatura lui Cristian Tudor Popescu.
Jurnalul National - nu-mi place cum e paginat. Nu e prietenos si are multe articole care obosesc. Nu sunt fanul opiniilor alambicate, generoase ca intindere dar prea concentrate pe politic. Gasesc des opinii greu de urmarit, sustinute pe un cearceaf sau doua. Campania Miscarea de rezistenta e un plus dar parca nu cadreaza cu aspectul batranesc al ziarului (si nici cu ce face Antena1 in materie de divertisment) Exista si plusuri pentru Jurnalul National. Aici inca se mai fac anchete si sunt pagini suficiente pentru zona de timp liber si cultura. Din pacate, forma in care este alcatuit ziarul nu-ti permite sa ghicesti usor care sunt paginile tari, locurile in care merita sa te uiti. E un ziar mai mult pentru cei care deja s-au imprietenit cu el si l-au acceptat. Un alt plus pentru Jurnalul este pariul cu cartile, lucru valabil si pentru Adevarul.
Adevarul - E mic si stufos, ca o saorma cu de toate. Te prinzi de-acest lucru dupa ce vezi prima-pagina. Si chiar are de toate. Am gasit, totusi pe prima pagina si subiecte sociale sau de stirile de la ora 5, subiecte care vaneaza nemilos lacrimi si rating. La Adevarul e Plesu si acesta chiar e un argument sa iei ziarul, nu neaparat sa-ti si placa. Tot Adevarul imi pare ca s-a miscat bine cand a pariat si pe alte sporturi, in afara fotbalului. Si-aici, ca si la evenimentul zilei, se simte interesul de a aduce articole din aria preocuparilor zilnice, din zona info util. Adevarul se diferentiaza de alte publicatii si prin atentia acordata corespondentilor si evenimentelor din tara, evenimente publicate si editii locale.
-va urma…o discutie despre ziarele economice si cele de sport-
Tehnic vorbind
se-ntampla niste probleme:
1. Cu blogul. Incerc, dupa timp si pricepere, sa-l fac mai prietenos. Am umblat la pozele din front page, la skin (sper ca acum sa fie mai citibil! si daca ma enervez il arunc si-l schimb) si am reorganizat partial si coloana din dreapta. Aveti sugestii si reclamatii?
2. Cu emisiunea Guerrilla de dimineata. S-a intamplat sa suspendam pentru o perioada (scurta speram) activitatea de la 6 la 7. Reluarea programului si revenirea noastra pe post depinde de niste detalii, chiar tehnice. Pica bine niste minute de somn dar sunt oarecum nemultumit ca am lasat niste oameni, dincolo de difuzor, sa indure singuri trezirea. Dap, trezirea cea grea de prea prea dimineata. Multumesc (si-n numele colegilor) pentru mesaje, intrebari si incurajari. Sper sa ne reauzim!
3. Cu ziarele. De la revista presei. Am senzatia ca subiectele sunt chiar anoste si ca aduc in prim-plan tot griul de pe lume, care, culmea se repeta insistent in frumoasa noastra tara. Bucla in care am intrat sper sa nu fie atat de deranjanta pe post pe cat o resimt eu. Ma gandesc insa la niste solutii de a improviza si altfel de momente in cele 2-3 minutele de lectura a ziarelor.
4. Cu gatul. Ma doare. E suparator si atenteaza chiar la obiectul muncii :)). Lucrez la treaba asta cu ceaiuri, cafea cu lapte,, vin fiert, tuica fiarta etc.
5. Cu criza socio-profesionala. Simt o oarecare stare de disconfort. (Vestea buna e ca after the teambuilding treaba nu e atat de acuta ca inainte). Criza se simte din doua motive:
- Media, domeniul in care lucrez, chiar cu placere, nu treverseaza cele mai faine momente. S-au inchis ziare, s-au micsorat bugete sau salarii si nici experiente de creatie in publicitate nu mi s-au mai intamplat. In plus, calitatea a tot ce inseamna produs media livrat catre public sufera vizibil. TV-ul ne este martot. Nu-mi plang de mila ci mai degraba spun ca avem un balaur in plus de rapus inainte de a ne gandi cum sa facem sa-l multumim pe stapanul nostru, Ascultatorul.
- Timpul si cheful de out in town sunt specii pe cale de disparitie. Prefer odihna si netul in defavoarea unei beri in oras. Stiu ca nu e chiar ok pentru casa sufletului si incerc usor-usor sa ma agat de niste oameni de bine pentru a iesi la aer. Poate o cafea in week-end in Fiord, in Targoviste…poate un teatru etc. Si-apropo de iesiri in za town: dupa apelul meu de a face o treaba faina adica de a aduna date despre cum, cand si unde se intampla lucruri de calitate, de vazut si testat, am deschis o pagina noua pe blog. Se cheama Vezi Pe Unde Mergi (VPUM) si este deschisa tuturor organizatorilor, amatorilor si vizitatorilor.
In rest, sunt ok :))
Intrebare
Directa si de inceput de an:
Ce si cum vreti, dimineata, la Radio Guerrilla?
p.s. Bagati critica, lauda & sugestii in cantitati industriale si-o sa vedeti/ascultati voi!
Ce presedinte vor ziarele?
De cateva zile e concurenta acerba in piata (de) media…Zarzavagii din presa scrisa au semanat, au cules, au lustruit si au scos pe tarabe stenograme. Cele mai frumoase stenogrameeeeeeeeeeeeeee, ia stenogrameeeeeeeeeeeeee! Afla cine este profesoruuuuuuuuuuuuuuuuu’!. Cine este Aniiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!? Cine a luat baniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!? Cui ii este firca, pasaricaaaaaaaaaaaaa!?
Cum in fiecare dimineata selectez, pentru ascultatorii de la radio guerrilla, subiectele din presa scrisa, ma gandeam ca ar fi util sa-mi informez publicul ca si pe hartie se petrece o viciere de continut. O abatere urata de la etica si deontologie: Cum? Foarte multe ziare au transformat literele in pistoale de ciuruit candidatii la alegeriile prezidentiale. Macelul nu este unul discret, mascat de condeie iscusite. Mitralierele anima cu sonor hartia de ziar si-n fiecare zi caut butonul de volum caci zgomotul este de nesuportat. Critica este pur si simplu impinsa cu buldozerul. Ziarele, din nefericire, nu-s deloc obiective si verticale. Ba chiar sunt nesimtit de pe fata cu sau impotriva cuiva. De ce? Pentru ca asa cred unii sau alti ca se face presa si analiza politica.
Unele ziare fac dubla campanie elctorala. In spatiul publicitar si-n afara lui. Nu este nevoie de super experienta in media ca sa vezi cine cu cine s-a dat. Trist este ca (aproape) toata lumea s-a dat cu cineva si ziarele au zilnic de desfiintat pe cineva. Asta fac ele: mocirlesc!
Sunt Bogdan Ciuclaru si-n campanie nu imi place revista presei. De ce? Pentru ca, mai ales in campania electorala, ziarle scriu doar pentru stapanul lor nu si pentru publicul “actionar”.
La final, propun un joc -test de sinceritate - unor personaje din media - Alex Vidia, Mihai Dobrovolschi, Victor Ciutacu, Cristi Sutu, Vlad Petreanu, Costi Rogozanu, Simona Tache, Sorin Tudor, Catalin Tolontan, Ioan T Morar - si cititorilor acestui blog: Ce presedinte vor ziarele? Pe cine prefera Cotidianul, Adevarul, Gandul, Gardianul, Curentul, Jurnalul National, Romania Libera, Libertatea, Can-Can, Click etc
Intr-o tara normala…
N-as mai face poate revista presei intr-o nemiloasa bucla a timpului. Nu-i prima oara cand simt ca-s redundant enumerand zilnic aceleasi evenimente triste in care nesimtitii ce ne reprezinta se obraznicesc cum nu ne-am inchipuit ca o pot face…
Nu este zi in saptamana sa nu ma intreb daca ajuta la ceva, daca se clinteste macar o ascutitoare de pe un birou de functionar cand spun ca nu mai vrem sa ne fure, sa ne minta, sa dea tunuri, sa se traga cu arma pe strada, sa ceara caltabosi si palinca pe post de comisioane, sa-si faca 4 case sau jocurile pe bursa pe numele matusii, sa reuseasca doar fata lu’ tata etc. Luni zic despre autostrazi, marti de spagi, miercuri de prostia crasa a unuia care nici nu stie a scrie dar care a izbavit prin simplul fapt ca “a fost ales”. Joi anunt criza iar vineri pe cei ce o sfideaza pe spinarea noastra. Si toate se extrag, ca la loto, si saptamana viitoare si se-aduna ca intr-un monstros report de 20 ani. Care o fi capatul? De ce ma simt tot eu stanjenit cand imi urlu frustrarea? Cand se va bate oare cu pumnul in masa? Cate trenuri am pierdut alegand sa mai cred intr-o Romania normala?
Iarta-mi mie ascultatorule toate aceste repetitii absurde si toate intrebarile lansate in aer si considera ca in mare masura sunt constient ca si tu te-ai plictisit de desele momente in care “ne mocirlim” in apa infecta a politicii. Ne vrem si noi, in diminetile in care ne savuram cafeaua si ne murdarim mainile de tusul ziarelor, mai relaxati. Ne vrem uitati intr-o lume in care sa radem sau sa dezbatem neincrancenati pe marinea a 10 solutii de a face un lucru si nu sa ne indignam de-acea unica meteahna a alesilor nostri de a dormi/fura/ocoli/amana/pacali. Cand simti ca nu mai poti si ca nu-ti face nicio placere sa-ti rasfoiesc gazetele cu monstrii si sa te plimb astfel in bucla unui timp al nesimtirii, sa-ntelegi ca-n orele dintre interventii si de partea cealalta a difuzorului se injura si se urla. Si-apoi, suntem iar blestemati sa fim, din nou, primii naivi de pe pamant care mai intreaba cand si de ce…Urata ipostaza!
Intr-o tara normala nu mi-ar fi mie rusine si scarba de-atata nedreptate. Din nefericire, ziua cand lucrurile o sa fie altfel e departe.
p.s. De foarte multa vreme imi creez, constient, un deserviciu profesional: nu mai consum tv decat in doze mici si doar pe programe recreationale. Nu mai dau pe vomitivele talk-show-uri pentru ca simt ca si sticla televizorului ar putea crapa in momentul in care premierul ii face pe jurnalisti derbedei pentru ca la putine zile distanta el, sau altii ca el, sa aiba curajul sa vorbeasca de educatie.
p.s.2 Sa facem ospatari, sa facem ce ne trebuie!
Expressa de dimineata - How is made
Pe scurt, e asa:
- fig.1,2,3 - calculator, monitor, tastatura ; fig.4 - casti ; fig.5 - mouse ; fig.6 - cafea ; fig.7 - telefon fix ; fig.8. - steag romania ; fig.9,11 - bilet meci/acreditare Euro2008, fig 10 - cod tel fix, fig.11 - poster Spania, fig.12 - Discurs Obama, fig.13 - ZIARE, fig.14 - foarfeca (cu fir!)
**************************************************************************************************
Pe larg, poveste suna asa:
a)haios
b)concis
c)mic
d)toate treica mine…
Expressa de dimineata se contureaza in (ne)fericitul caz in care ma uita Dumnezeu pe net inca de seara. In online we trust dar se poate intampla ca unele stiri sa nu fi prins si print-ul. Prin urmare, revista buna se cunoaste de dimineata.
La ora 6 se intampla primul contact cu gramada de ziare. (fig 14) Imediat se executa o cafea(6) la care se poate face, dupa caz, update.
Contactul cu ziarele este posibil insa doar dupa eliberarea lor din taioasele si plasticoasele cingatori care ajuta la transportul materiei brute. De cele mai multe ori, colegii de la stiri au atentat deja la “colet” inainte ca eu sa sosesc la locul faptei. Taierea cingatorilor se executa cu instrumentul de la fig 14. Aici facem o paranteza si anuntam ca foarfeca utilizata nu este wirless ci este un exemplar rar dotat cu funie antifurt. In caz de urgenta se taie aceasta ata antifurt, se foloseste foarfeca si-n foarte scurt timp este reatasata printr-un nod la firul de protectie impotriva altor birouri.Selectia ziarelor. Proces deosebit de important care nu trebuie sa dureze mai mult de 10 minute. Privirea agera parcurge cele mai importante titluri si se triaza ziarele. Set complet pentru Ciuclaru si inca un set (info+tabloide) pentru echipa Dobro+Craio. Ziarele astfel impartite se pot odihni cat pentru o gura de cafea si un zapping pe tv&net. Pe net se poate opta pentru doua click-uri pe mafia si facebook, un clik pe blog, unul pe gsp, unul pe mediafax, realitatea.net, evz, coti, ceva ziare de-afara etcDe altfel, inainte de a alege primele ziare pentru a fi aruncate on air se printeaza un scurt rezume cu cele mai tari subiecte din presa scrisa, tot pentru emisie…
Este foarte posibil ca unele ziare sa beneficieze de privilegiul de a ma insoti in locul unde, vorba lui tamango, scrie femei/barbati dar gasesti wc-uri.La ora 7 sunt deja subliniate primele ziare. In mai putin de 30 de minute ele ne vor da imaginea evenimentelor de ieri, relatate de presa scrisa. Dupa ora 7 se intampla primul contact cu Dobro si Craio la fumoar. Suntem acum vreo 6-7: producatori, stiristi, secretara de emisie, dj etc. Aici…tigari, ce-am facut ieri, da-mi si mie o tigara, frate ce-am vazut ieri la tv plus cafea - toate in 4 metri patrati.
(cam pe la) 7.30 - Expressa de dimineata live - prima runda
Dupa ce s-au dat titlurile ziarele sunt aruncate pe jos si se apeleaza din nou la ceasca de cafea. Incepe nebunia. Aranjam din ziare pentru 8.30, cautam prin stiri dupa personaje de sunat, ascultam emisia, dam search prin baza de date dupa telefon, mirosim subiectele haioase din presa internationala si daca timpul ne permite incepem deja traducerea unor articole. Sa nu uitam de ziare. Se regrupeaza, se rearanjeaza, unele citite la 7.30 fac loc la altele. Subliniem. Ce citim? Subiectul zile, ceva carne, doua subtitluri, un comentariu. Pe ziar se fac sageti si addnotari secrete, stiute si intelese doar de mine. Cu ce incepem? Sa las ceva haios pentru final.
Facem o scurta repetitie macar pentru ordinea de intrare a ziarelor.(cam pe la) 8.30 - Expressa de dimineata live - a doua runda. Imi caut ritmul, sunt la primul sau al doilea ziar si deja dobro face semne ca sa ma grabesc. Insist sa spun tot. A dat drumul la piesa pe dedesupt. Se termina expressa. Aveam ceva misto de zis la final. Am uitat? Nu? Ah, uite si asta mergea citit, l-am subliniat dar am sarit peste el. Iar am ciuntit vreun nume? “Inglish iz not evridei mai frend “… Ah, era roman? Ufff! A fost bine? Ce mai conteaza…parca la doua trei comentarii zambea si dobro. Ma enerveaza cand nu-i atent,parca vorbesc la pereti…
A trecut si a doua expresa. Acum chiar e nebunie. N-am telefon si fara invitat pentru interventie in direct dobro n-o sa ma lase sa dau “nouasitreizeciu’”. Fuck! Pe cine sun? Asta mai are numaru trecut aici? Ce carnati, nu raspund!? Poate gasesc ceva haios, o primarie, o morga ceva! Hai Geoana! Hai Oprescule! Hai Crineeeeee! Boc? Cand erau in campanie toti raspundeau. Mi-a inchis! Mi-a intrat casuta! Sunteti o consiliera? Aha, inteleg nu vreti sa intrati, nu comentati…sunteti in masina? In trei minute sau la 9.40-9.45. Cum mah nu mai raspunde? Gata, e telefon! Print la 2-3 stiri pentru dobro - Alexandra/Aura e dobro pe chat? Spune-i ca la 9.40 intra. Mai am de tradus? Ce fac…merg pe subiecte serioase sau ceva mai lejer. Azi e marfa serioasa. Softu asta e marfa rau si ziarele europene chiar imi plac, astia nu scriu un rand despre averea lui Dolanescu. Ignoranti! Poate e ceva misto si prin ziarele astea “de afaceri” ca s-a trezit si segmentul A+. Daca nu gasesc nimic pe-afara vad poate merge ceva din sport sau…NU, fara monden ca nici macar pentru a-i ridiculiza nu merita atentie. Azi e Catavencu? E gata si 9.30.
(cam pe la) 9.30 - Expressa de dimineata - ultima repriza…momentul de glorie se termina. Atat pentru azi.
Sa nu uit de telfon. Poate e timp si de o cafea. Astia la tv ce dau? Hmmm, la fel si pe Antena3 si pe Realitatea. Ah, stai asa ca asta e tare, puteam sa-l dau la expressa. Il duc in emisie. Matei? Hai ca e misto pentru baieti…Tare interventia asta. E Vintila la bucatarie, semn ca se termina emisiunea. Azi ce e? Luni? Marti? Maine cine ma ia de-acasa? La cat? 5 juma’… e ok!
Foarte Putin Din Anii Mei De Poveste La Radio Guerrilla
Salut, ascultatorule! Sa-ti zic din casa. De la Guerrilla…si mai ales de la Guerrilla de dimineata. Fac eu cinste! E 11 septembrie si-mi cer scuze pentru strania coincidenta, cu drama din SUA, dar in a unsprezecea zi de septembrie am cunoscut on air-ul eliberat de prejudecati. Azi e ziua mea de mic luptator de guerrila in fm. Am sosit cu mai bine de un un an inatrziere in ceea ce imi parea de la distanta cel mai atragator proiect de radio. Acum am trei ani de front. Sunt Bogdan Ciuclaru si… hai sa-ti povestesc:
Am trimis demo…cu interventii suprapuse pe Vama Veche. La radio, vreau sa ajung la radio!!! Tudor Chirila parea sa fie mai convingator decat mine. Am dat interviu cu unul din putinii mari cunoscatori de radio din zona sefilor. Se numeste Calin Husar. Ii multumesc. Intr-o saptamana seful de la stiri, Sorin Faur, avea sa-mi vorbeasca despre relaxarea cu care se face aici radio…Am discutat, imi amintesc, despre ritmul de rostire al cuvintelor pe radio, despre cum e bine de evitat accentul si tempoul de limba engleza, atunci cand “parlim” la langue roumaine. Tot in prima saptamana descopeream un univers si o gasca de oameni desprinsa din visele adolescentine ale oricarui om de radio. Sorin Faur si Mircea Oculeanu sunt deja institutii in radio si nu-s cuvinte mari. Eu si cu Alex Vidia invatam sa depasim timiditatea caci Dobro, Craio, Serban,Vintila etc aveau nevoie de colegi nu de grup de admiratori…
Primele luni am fost ascuns intr-un extrem de folositor cantonament. Faceam programul local pentru orasele in care guerrilla detine frecvente. Un program de tip news care intra in emisie de la ora 6!!!. Eram la Natiunele Unite si-n camera producatorilor aveam sa-mi gasesc o a doua familie. Multumiri infinite colegilor Mihai Nae si Paul Gherasim Dinescu. De altfel, producatorii de la guerrilla sunt atat de sufletisti si-ntratat de buni din punct de vedere profesional incat simt zilnic placerea de a lucra cu ei. Alaturi de-acesti oameni “de la producatori” am invatat sa fac din buretele ce imbraca o camera de inregistrare nu doar instrument de izolare fonica ci si partener de somn. Cand nu dormeam si nici nu munceam ne permiteam luxul de a ne distra la locul de munca. Multumim microfoanelor care au indurat atatea…
Serban Bogdan Serban este primul care mi-a dat o cafea la Guerrilla. Veneam de-acasa in vizita la colegul care reusise la Bucuresti. Cu masina lui am mers la interviul de angajare si se face vinovat de multe gesturi de incurajare. Vidia mi-a fost coleg de naveta pe microbuz. Ce nebunie! Trei luni am stat acasa in Targoviste si am testat drumul cu Sageata Albastra. Desi nu pot sa astern cuvintele stiu exact fiecare particula din aburul de gara la ore imposibil de matinale.
Guerrilla de dimineata este o alta poveste…de familie. Spun de familie pentru ca Dobro si Craio, hai si Matei au norocul de a ma suporta si vedea mai des decat parintii de-acasa. Tigarile dintre interventiile de pe post sunt pretexte de povestit filmele de la bunica din America sau de impartasit experiente. La tigara se spun cele mai mari prostii. Refulam. Ii injuram ca-n piata chiar si pe cei pe care urmeaza sa facem eforturi sa-i intelegem. De la Calin Husar am retinut ca de dimineata suntem intr-o locomotiva. La Guerrilla mergi insa cu Orient Express-ul si vorba lui “nu spui prima gluma care iti vine pentru ca precis e cu *u*a”. Stiu ca mai si uitam de ambitiile noastre de a fi peste fm-ul de autobaza. Garantez insa ca incercam. Eu si Matei ( si-acum si Mitos) plecam de la 5 dimineata de-acasa. La 6 deja miroase a cafea in redactie si pregatim materia prima pentru emisie.Pe Dobro si Craio aveti tot dreptul sa va suparati ca nu ajung de la 7…ati avea mai mult timp de petrecut cu ei. Fac insa matinal de vreo 10 ani si si-au rezervat tacit dreptul de a veni relaxati la munca. La cat ar trebui sa ne bagam la somn ca sa fim fresh dimineata? Si daca e meci sau iese gasca la o bauta?…Orele de program trec repede si ne storc de energie. Cum a fost azi? Iar fac apel la tine ascultatorule si-ti spun sa ma crezi si sa-i crezi pe cei ce spun ca le pasa.
Expressa de dimineata? E copilul meu adoptat din mers. La Targoviste aveam grija de Cititorul de gazete si-asa mi-a fost mai usor sa ma acomodez. Mai greu imi e sa aduc telefoane pe subiecte serioase in emisie. Mai bine ar vorbi cineva cu Basescu, cu Geoana sau Antonescu sa ma sune ei…sa ne dea un beep (sic! - intre atatea!!!) ca-i sunam noi. Nu le place sa intre la Guerrilla si chiar sunt timorati de noi. Mie imi place secunda in care simt ca-i poti demola dintr-o intrebare. Suntem incomozi atat cat se poate sa fi intr-o emisiune in care esenta e divertismentul. Si-apropo de locul si fapta de guerrilla autentica pot sa-ti marturisesc ca sunt mandru ca in urma cu ceva vreme am contribuit la campania in care ii felicitam pe diversi demnitari pentru vilele obtinute de la ANL. N-am schimbat lumea dar macar am tras cu pistolul ala de semnalizare al naufragiatilor.
Sa revenim la cei doi: Dobro si Craio. Dobro este preocupat de tot ce e in jurul lui si e de admirat. Este deseori lenes in a intra in subiecte serioase sau pur si simplu simte ca s-ar enerva prea mult daca (si)-ar pune intrebari. E capos. E confuz si nu-i este suficent ca se suprapune cu ideea de radio pe stil gurrilla. Cauta prim-planul. Craioveanu este omul pe care nici nu-l banuiesti caci imaginea de bad guy din trecut bantuie retina. E timid si introvertit. Vine insa cu gasca la bere si este chiar elementul care, in mediu prielnic pune dinamita in replici super-haioase.Craioveanu e temperamental si uneori periculos de sincer. Nu mai zic nimic de rau de el pentru ca inainte de Euro2008 mi-a dat tricoul Romaniei primit de la Adidas.
Dobro, Craio, Matei, Mitos, Simona, Ama, Aura, Alexandra, Dragos, poate Oana, George, Sorin, Vidia, Serban, Marius, Ocu, Sorin, Mihai, Paul, Irina, Carmen, Ada, Adi, Tuhu, Dinule, etc ….bai, cand bem o bere?
Va plac familia mea de la Guerrilla, ascultatorule? Poate mai povestim…
