E un baiat care e cu motocicleta prin America de Sud
Asculta mai multe audio Divertisment
Radu a fost amabil, si-n afara interventiei live, la Radio Guerrilla, a oferit mai mult detalii despre aventura lui in America de Sud, intr-un interviu amical pe Skype (sorry pt pasajele cu o calitate audio precara, dar fu lung drumul cuvintelor din Costa Rica pana in…Romanica
Asculta mai multe audio Divertisment
Blogul lui e aici: http://www.b66ama.com/
Sa facem o treaba faina
impreuna!
SA FACEM NISTE RECLAMA!
Asadar, eu (impreuna cu voi si impreuna cu Guerrilla de dimineata si, hai si cu www.blogmeaway.ro) mi-am propus sa scot la liman/lumina proiecte, idei, evenimente si oameni de calitate.
Cum se face aceasta treaba despre care stim, culmea, de pe-acum, ca-i faina?
Simplu: mail catre bogdan.ciuclaru@eliberadio.ro cu nume, prenume si, obligatoriu, numar de telefon anexate unui paragraf in care sa anuntati si sa descrieti ideea, evenimentul si omu’ de caliate.
Important: Juriul sunt mai ales eu! Adica, selectia pentru ce o sa facem vorbire va fi direct influentata de: intuitie, noroc, intelect, abordare, toane matinale, cafea, colegi de/din redactie etc.
Promovare sa fie dar sa stim si noi, nu?
Doar pe cea mai buna…
cu Hrusca, scrisa pentru baietii de la matinal:
Stiti de ce nu canta Hrusca muzica house?
El e cu cuptiorul, nu cu tuciu’-tuciu’!
O s-ajungem sa ne salutam pe strada
- Guerrilla vs Facebook -
Vorbeam zilele trecute la radio, avand ca suport presa internationala, despre cum s-a schimbat si adaptat politica din Franta dupa aparitia blogurilor si-a Facebook-ului. De curand, am aflat din ziarele financiare ca si-n Romania actorii de pe scena politica n-au ocolit onlineul, ci i-au acordat atentie sporita in campania electorala. Sunt si la noi destule personaje care au bloguri si care ne-au asaltat cu propaganda pe net. De ce oare atata osteneala? Pentru ca merita, inclin sa cred.
Lasand in urma lumea politicienilor si relatia lor cu retelele de socializare, vreau sa particularizam acum cazul Radio Guerrilla vs Facebook si vreau sa remarc un lucru: in acest caz toata lumea castiga! Iata de ce:
In radio, mai toti oamenii au conturi pe Facebook, fara ca acest lucru sa fie o sarcina de serviciu. Ascultatorii de radio Guerrilla, prin natura profilului lor socio-profesional, nu sunt straini de utilizarea aplicatiilor din reteaua Facebook. Vocile au chip, realizatorii de programe sunt la vedere cu poze, comentarii si statusuri care indica diverse stari emotionale. Ascultatorii au parte si ei fix de-aceleasi privilegii. Facebook-ul se infatiseaza rapid ca un teren excelent pentru interactivitate. Dj-ii isi testeaza audienta cu diverse propuneri, imprumuta de la prietenii de retea ideii si ii provoaca la implicare in program. Observatiile ascultatorilor vin in timp real. Astfel, publicul nu mai poate fi tratat ca simplu receptor. Acum vocea ascultatorului se intoarce catre cei din radio mult mai repede si pe mult mai multe canale, inclusiv prin chatul de tip messenger sau facebook. Ce inseamna tot ce-am spus in acest paragraf?
Ca fara sa ne dam seama incepem sa ne cunoastem. Incepem, si este si meritul Facebook-ului sa ne stim preferintele: muzica, filme, carti, locuri de vacanta, prieteni etc. Cand ne gasim zone comune de interes ce facem? Formam grupuri si exista deja dovada ca pe Facebook exista deja grupul ascultatorilor de Guerrilla. Acest grup nu se suprapune perfect cu grupul celor care consuma Guerrilla “pe On-Air” si este oarecum privilegiat pentru ca are acces la un nivel ceva mai intim in ceea ce priveste viata angajatilor din Radio. Dobro s-a plimbat cu Audi R8, Vlad Craioveanu a prins aglomeratie in trafic si este nervos, Ciuclaru a fost aseara la film iar Matei la un concert. - toate aceste informatii, unele chiar banale, un consumator de Guerrilla de dimineata le poate afla fara a intra in contact cu semnalul radio. In egala masura si cei din public pot influenta programul si starea emotionala a realizatorilor. Cum? Construind prin diverse postari “un spectru de asteptari” in legatura cu continutul muzical sau informational.
Radioul - nu doar Guerrilla- isi mai regleaza prin online, deci si prin Facebook, o slabiciune: frecventa si perisabilitatea informatiilor. La ce ora a zis la radio ca e concertul? Nu stiu, intreaba-l si tu pe Dobro pe chat.
In relatia Guerrilla vs retea de socializare, radioul mai are si avantajul unui numar relativ redus de ascultatori (in comparatie cu un post comercial sau generalist). In cateva luni, oamenii din radio ii invata la propriu pe cei mai activi in zona interactivitatii si ii poate afla chiar si pe ascultatorii pasivi care si-au trecut la preferinte si “consumul” de Guerrilla. Radioul afla foarte usor joburile si educatia publicului si in ce zona economica sunt activi ascultatorii sai si astfel isi poate adapta forma si fondul continutului.
Am pastrat pentru finalul acestor observatii o remarca in legatura cu perceptia spoturilor comerciale la Radio Guerrilla. Am sentimentul - si banuiesc ca cineva mai pregatit si mai meticulos decat mine poate avea si certitudinea - ca o reclama la Guerrilla are un impact emotional mai mare in randul celor ce o asculta decat ar putea sa aiba la alte posturi. De ce? Tocmai pentru ca, de cand cu blogurile si retelele de tip Facebook, ne cunoastem. Vorbim ca intre prieteni…Si daca de la un prieten auzi referinte, chiar si de natura publicitara, altfel actionezi. In plus, daca publicul aude de un produs care in final il dezamageste, mult mai usor se poate intorce la acelasi prieten pentru a-l dojeni.
Va salutam asadar, stimati ascultatori si prieteni de pe facebook, caci formam o gasca frumoasa (cu incredibile reusite si inerente greseli). In plus, e o reala placere sa impartim nebunia asta de meserie cu oameni ca noi/voi.
Another man down
Spuneam recent, din n motive, asta…
Acum il vad si pe Dobro (fig.1*) ca face asta…
fig.1 - mihai dobrovolschi
Si pentru ca nici nu stiti ce pierdeti va spun ca de la intrarea mea in echipa guerrilla de dimineata, dobro este partenerul pentru unele dintre cele mai savuroase discutii politice din oniar-ul dar mai ales din offair-ul sediului nostru.
p.s. Binele invinge?
In loc sa dorm
Ca-s trezit de prea dimineata, m-apuc sa spun ce cred despre un topic “inventat” de un producator de matinal la Radio Guerrilla. (subiect ce poarta numaru’ unspe pe tricou la distanta uriasa de gripa aviara, de alegeri sau de caderea guvernului)
1. Vin la program si vad ziarele. In Libertatea scria asa: “Ma plesnea cu penisul peste gura”. Am zambit…si nu am considerat necesar sa fac prea mare tevatura. Nu bag ziarul la expressa si gata, nu? Incepe Guerrilla de dimineata. Pe cine sunam? Sa sunam in redactie la oamenii astia si pentru ca noi, din motive de decenta si CNA nu citim asa pe post, sa rugam o doamna sa ne citeasca si noua titlul de prima pagina. Nu ne iese. Sunam la OPC si reclamam in stilul guerrilla calitatea ziarul de azi: e stricat! A iesit un moment de radio ok.
2. Dupa program m-am gandit mai serios la titlul de mai sus si…m-am apucat de un experiment. L-am citit la telefon la mai multe persoane. Toti cei care l-au auzit sunt ziaristi si maine isi vor da cu parerea pe post. Curios este ca ai mei colegi erau destul de bulversati si ma intrebau, pe buna dreptate: “ce e cu tine? tu abia acum vezi d-astea?” si nu ezitau sa-mi reaminteasca de celebrul “oricum nu o sa se intample nimic”…
3. Petrisor Obae si Costi Rogozanu au scris despre cele semnalate de noi pe radio. Deja consider ca se intampla ceva si cred ca asta nu e totul…Am si o reactie de la Clubul Roman de Presa. O sa o auziti maine pe radio, dupa 9.
4. Intr-un tarziu am ajuns si la o concluzie: Revolta mea nu are in vizor nici ziarul cu penis pe prima pagina si nici conceptul de ziar tabloid. Nu-s naiv! Revolta mea a identificat insa o posibila daca nu chiar o corecta adresa: OMUL! Omul care bate la calculator sau dicteaza fraze gen “cu mana cu care se masturba…”. Asta este! Omul e cel mai important in ecuatia asta de purificare a limbajului si chiar a contentului din presa, indiferent de natura ei. Nu sunt pentru cenzura si nici nu cred ca la radio plantam, culegem si respiram 100 la suta decenta. Doza in care scapi pe gura sau in scirs porcari este diferenta si masura filtrului folosit de fiecare om in parte.
Iata deci ce rezolvam: ii dojenim, atata cat se poate, pe cei care din comditate sau dintr-atata scoala a vanzarilor sporesc doza de porno, de trivial si de mizerie din viata noastra.
5. Nu exista deci un caz Libertatea sau mai stiu eu ce ziar, dar exista “n” cazuri in care oamenii (tipii cu penitza sau cu microfonu’) confunda scriitura de ziar si facutul de presa cu vorbitul la gura de metrou, la bere cu baietii sau in peluzele unui stadion romanesc.
6. Sunt constient ca exista o mie de povesti si alte zece mii de abordari si ca in mod sigur sunt privit ca un naiv in conditiile in care imi inchipui ca un caz de sex intre preoti poate fi tratat altfel, cu decenta si grija fata de varsta si educatia publicului.
Nota oarecum off topic: mai acum cateva zile, la stirile DIN SPORT, de la pro mi s-a relatat despre intalnirea lui Minune cu un luptator de K1. Jos palaria!
E vina lui Matei
…pentru ca acum sunt fericitul posesor al celui mai mic si mai simpatic ceas desteptator. Este vorba de un ceas de tip-Boc, putin mai grasun in circumferinta decat o moneda veche de 5 lei.
Multumiri anticipate colegului Matei pentru toate diminetile in care acest “CADO” isi va face temeinic datoria de a ma destepta!
Avem o meserie, s-o luam la Pulitzer!
Maine ( joi, 5 noi) o sa incercam o dezbatere la Guerrilla de dimineata!

O sa plecam de-aici… si de la titlul de pe prima pagina din editia de print, care suna cam asa: “Ma plesnea cu **nisul peste gura”.
Update:
Petrisor Obae - de la Pagina de media - prezinta si el, pe scurt, povestea paginii de ziar, o pagina aflata la limita dintre gest indraznet si atentat la dezvoltarea normala a minorilor.
Pe scurt: bine Comanescu!
Urmaresc de ceva vreme scandalul furtului de continut din materialele Radio Guerrilla, scandal in care Buzdugan este perfect demonstrat ca tricheur. Scandalul il urmaresc insa din fericita ipostaza de producator si “contribuabil” la emisiunea Guerrilla de dimineata si asta m-ar putea, mult prea usor, determina sa fiu subiectiv in a-mi contura si exprima o parere. Prin urmare, scotocesc on-lineul si-astept sa vad meciul din mai multe unghiuri. Versiunea lui Dobrovolschi o stiu. In presa si in randul celor mai vocali comentatori in domeniul media surpriza! O liniste nefireasca si o inexplicabila ezitare a opina pe margine cazului. O exceptie o constituie Comanescu. Bravo lui! Restu’,…cam shut up din gura, nu?
Imi permit sa-l citez pe Iulian Comenescu:
Ok, înţeleg că Buzdugan n-a fost în vervă într-o zi, că s-a inspirat din ceva ce făcuse altcineva etc. În definitiv, cât timp nu-ţi arogi merite… Totuşi, chiar şi “shut up din gură”, o glumiţă foarte personală? Cum a reţinut toate poveştile cu pricina Buzdugan? Le-a notat după dobiton, pe-o hârtie? Ce rost avea să copieze 1:1 ceva ce făcuse Dobrobolschi cu trei ani înainte? Nu e mai simplu să spui ce-ţi trece prin cap în loc să citeşti de pe o foaie dacă eşti Buzdugan, că ştii unde vrei să duci vocea de la celălalt capăt al firului?
Nu prea văd cum ar putea fi scos Buzdugan basma curată din toată treaba. Nu că i-ar păsa, dacă e aşa cum se aude-n montaj, e clar că nu. În definitiv, câţi dintre taximetriştii care-l ascultă vor schimba postul dacă află că Buzdugan copiază? ZU stă bine cu cifrele, cui îi pasă? Guerilla îmi aminteşte de muzicienii de culoare din anii ‘60, care inovau şi creau hituri pentru ca acestea să fie capitalizate de albi.
Si l-am prin(s) cu farsa-n gura
In casa colegilor mei au intrat hotii. Au luat lucruri de valoare: texte, texte deja validate ca amuzante (glume - ca sa inteleaga si hotii). Colegii mei nu se mai simt in siguranta intelectuala. Cineva ii urmaresti si ar putea sa le fure si identitatea. Daca maine dimineata, sau in oricare alta zi din timpul saptamanii, o sa-auziti “ascultati guerrilla de dimineata cu dobro si craio la alt radio” sa nu va panicati…E posibil sa fie hotii!
Rusinos ce s-a intamplat. O surpriza ar fi ca cineva sa-si ceara scuze…N-ar fi suficient si mi-e teama ca dupa o asa grosolanie sa nu vedem 10 de dan diaconescu la toate televiziunile s-ajunga audientele la toata lumea :). Apropo, vrea cineva texte/glume, revista presei, comentarii la prima mana? Le dau scump!
Foarte Putin Din Anii Mei De Poveste La Radio Guerrilla
Salut, ascultatorule! Sa-ti zic din casa. De la Guerrilla…si mai ales de la Guerrilla de dimineata. Fac eu cinste! E 11 septembrie si-mi cer scuze pentru strania coincidenta, cu drama din SUA, dar in a unsprezecea zi de septembrie am cunoscut on air-ul eliberat de prejudecati. Azi e ziua mea de mic luptator de guerrila in fm. Am sosit cu mai bine de un un an inatrziere in ceea ce imi parea de la distanta cel mai atragator proiect de radio. Acum am trei ani de front. Sunt Bogdan Ciuclaru si… hai sa-ti povestesc:
Am trimis demo…cu interventii suprapuse pe Vama Veche. La radio, vreau sa ajung la radio!!! Tudor Chirila parea sa fie mai convingator decat mine. Am dat interviu cu unul din putinii mari cunoscatori de radio din zona sefilor. Se numeste Calin Husar. Ii multumesc. Intr-o saptamana seful de la stiri, Sorin Faur, avea sa-mi vorbeasca despre relaxarea cu care se face aici radio…Am discutat, imi amintesc, despre ritmul de rostire al cuvintelor pe radio, despre cum e bine de evitat accentul si tempoul de limba engleza, atunci cand “parlim” la langue roumaine. Tot in prima saptamana descopeream un univers si o gasca de oameni desprinsa din visele adolescentine ale oricarui om de radio. Sorin Faur si Mircea Oculeanu sunt deja institutii in radio si nu-s cuvinte mari. Eu si cu Alex Vidia invatam sa depasim timiditatea caci Dobro, Craio, Serban,Vintila etc aveau nevoie de colegi nu de grup de admiratori…
Primele luni am fost ascuns intr-un extrem de folositor cantonament. Faceam programul local pentru orasele in care guerrilla detine frecvente. Un program de tip news care intra in emisie de la ora 6!!!. Eram la Natiunele Unite si-n camera producatorilor aveam sa-mi gasesc o a doua familie. Multumiri infinite colegilor Mihai Nae si Paul Gherasim Dinescu. De altfel, producatorii de la guerrilla sunt atat de sufletisti si-ntratat de buni din punct de vedere profesional incat simt zilnic placerea de a lucra cu ei. Alaturi de-acesti oameni “de la producatori” am invatat sa fac din buretele ce imbraca o camera de inregistrare nu doar instrument de izolare fonica ci si partener de somn. Cand nu dormeam si nici nu munceam ne permiteam luxul de a ne distra la locul de munca. Multumim microfoanelor care au indurat atatea…
Serban Bogdan Serban este primul care mi-a dat o cafea la Guerrilla. Veneam de-acasa in vizita la colegul care reusise la Bucuresti. Cu masina lui am mers la interviul de angajare si se face vinovat de multe gesturi de incurajare. Vidia mi-a fost coleg de naveta pe microbuz. Ce nebunie! Trei luni am stat acasa in Targoviste si am testat drumul cu Sageata Albastra. Desi nu pot sa astern cuvintele stiu exact fiecare particula din aburul de gara la ore imposibil de matinale.
Guerrilla de dimineata este o alta poveste…de familie. Spun de familie pentru ca Dobro si Craio, hai si Matei au norocul de a ma suporta si vedea mai des decat parintii de-acasa. Tigarile dintre interventiile de pe post sunt pretexte de povestit filmele de la bunica din America sau de impartasit experiente. La tigara se spun cele mai mari prostii. Refulam. Ii injuram ca-n piata chiar si pe cei pe care urmeaza sa facem eforturi sa-i intelegem. De la Calin Husar am retinut ca de dimineata suntem intr-o locomotiva. La Guerrilla mergi insa cu Orient Express-ul si vorba lui “nu spui prima gluma care iti vine pentru ca precis e cu *u*a”. Stiu ca mai si uitam de ambitiile noastre de a fi peste fm-ul de autobaza. Garantez insa ca incercam. Eu si Matei ( si-acum si Mitos) plecam de la 5 dimineata de-acasa. La 6 deja miroase a cafea in redactie si pregatim materia prima pentru emisie.Pe Dobro si Craio aveti tot dreptul sa va suparati ca nu ajung de la 7…ati avea mai mult timp de petrecut cu ei. Fac insa matinal de vreo 10 ani si si-au rezervat tacit dreptul de a veni relaxati la munca. La cat ar trebui sa ne bagam la somn ca sa fim fresh dimineata? Si daca e meci sau iese gasca la o bauta?…Orele de program trec repede si ne storc de energie. Cum a fost azi? Iar fac apel la tine ascultatorule si-ti spun sa ma crezi si sa-i crezi pe cei ce spun ca le pasa.
Expressa de dimineata? E copilul meu adoptat din mers. La Targoviste aveam grija de Cititorul de gazete si-asa mi-a fost mai usor sa ma acomodez. Mai greu imi e sa aduc telefoane pe subiecte serioase in emisie. Mai bine ar vorbi cineva cu Basescu, cu Geoana sau Antonescu sa ma sune ei…sa ne dea un beep (sic! - intre atatea!!!) ca-i sunam noi. Nu le place sa intre la Guerrilla si chiar sunt timorati de noi. Mie imi place secunda in care simt ca-i poti demola dintr-o intrebare. Suntem incomozi atat cat se poate sa fi intr-o emisiune in care esenta e divertismentul. Si-apropo de locul si fapta de guerrilla autentica pot sa-ti marturisesc ca sunt mandru ca in urma cu ceva vreme am contribuit la campania in care ii felicitam pe diversi demnitari pentru vilele obtinute de la ANL. N-am schimbat lumea dar macar am tras cu pistolul ala de semnalizare al naufragiatilor.
Sa revenim la cei doi: Dobro si Craio. Dobro este preocupat de tot ce e in jurul lui si e de admirat. Este deseori lenes in a intra in subiecte serioase sau pur si simplu simte ca s-ar enerva prea mult daca (si)-ar pune intrebari. E capos. E confuz si nu-i este suficent ca se suprapune cu ideea de radio pe stil gurrilla. Cauta prim-planul. Craioveanu este omul pe care nici nu-l banuiesti caci imaginea de bad guy din trecut bantuie retina. E timid si introvertit. Vine insa cu gasca la bere si este chiar elementul care, in mediu prielnic pune dinamita in replici super-haioase.Craioveanu e temperamental si uneori periculos de sincer. Nu mai zic nimic de rau de el pentru ca inainte de Euro2008 mi-a dat tricoul Romaniei primit de la Adidas.
Dobro, Craio, Matei, Mitos, Simona, Ama, Aura, Alexandra, Dragos, poate Oana, George, Sorin, Vidia, Serban, Marius, Ocu, Sorin, Mihai, Paul, Irina, Carmen, Ada, Adi, Tuhu, Dinule, etc ….bai, cand bem o bere?
Va plac familia mea de la Guerrilla, ascultatorule? Poate mai povestim…






