Oameni frumosi
- June 5th, 2011
Exista! Chiar exista oameni frumosi! Oameni care zambesc si-accepta relaxati provocarea, dialogul si jocul. Mi-e greu sa va spun despre ei ca sunt exceptionali, pentru ca nu-i cunosc atat de bine. Sigur nu sunt personaje fantastice sau super-eroi din filmele americane. Sunt doar frumosi si altfel decat multi. Vreau sa scriu despre ei pentru ca, de cateva zile, reusesc sa ma surprinda.
Am impresia ca au aparut de nicaieri. Ma felicit ca i-am gasit! I-am vazut la terasele din centrul vechi, in parcuri pe role sau biciclete si, atunci cand am avut ocazia sa-i intreb doua-trei lucruri, nu m-am izbit de ziduri. Recunosc ca i-am mustrat amical si-am incercat sa aflu de ce nu le resimt zilnic prezenta. Cei mai multi mi-au zis ca sunt la job si n-au timp sa ne inunde cu felul lor de a fi. Daca intr-un colt de Bucuresti curge un rau de normalitate, ajungi sa pretinzi un bazin de oameni zambitori…
Nu ma amagesc, dar insist sa sublinez ca s-a putut. Au fost cateva ceasuri de week-end in care si strazile mi s-au parut mai curate si mai aproape de Europa, datorita lor. Frumusetea lor m-a inspirat si m-a incarcat de energie. Aveam nevoie sa stiu ca exista acesti oameni. I-am aflat la timp. Pentru ca, prin ei, incep sa am si eu incredere in mine. In ce fac si mai ales in ce sper sa se intample in jurul meu.
Ganditi-va o secunda ce as fi putut sa cred despre ce se petrece afara, in jungla asta urbana, daca nu dadeam de-aceasta oaza. Ramaneam doar cu imaginea din debutul zilei de duminica – in giratoriul de la Casa Presei, un sofer de Logan a coborand cu o bata in mana…
Astazi, intr-un parc sau in oricare loc din tara asta, o mie de oameni cu joburi si-au plimbat zambetul pe bicicleta si au anulat bata soferului furios. Propun sa fie mai des duminica!



