Trec printr-o perioada in care n-am timp de blog si de filme. Asta e un semn ca sunt foarte ocupat. E bine ca am chef si energie sa fac diverse lucruri si rau pentru ca nu gasesc 2-3 ore de tihna pentru un film si vad ca n-am timp nici de blog. De ambele activitati imi propusesem sa am grija mai des…

Cum ne gasim, totusi?

La radio, in zilele de sambata si duminica. Matinal (si lenes) de week-end, de la 8 la 12. Nu sunt inca detalii despre emisiune pe site si nici podacast nu va pot asigura, deocamdata, desi multi dintre voi mi-ati cerut. Aici, pe blogmeaway.ro imi puteti lasa oricand sugestii, incurajari si critici

Pe twitter! @blogmeaway Sunt fan twitter si mai mereu prezent pe platforma asta de micro blogging, pentru ca imi permite sa fiu rapid, scurt si la obiect. Aici scriu aproape zilnic si sunt destui oameni din online pe care ii urmaresc cu placere.

Pe facebook. Aici e simplu pentru toata lumea banuiesc

si, in spatele site-ului Unde si Cum.ro. Acest loc il pastoresc, de prin primavara, cu gandul ca ar putea creste o comunitate dornica sa-si verse intamplarile din vacanta. Momentan incerc sa strecor impresiile mele din diverse calatorii, printre articole primite de la cei care abia descopera site-ul. Sunt si concursuri pentru ca lumea sa nu se plictiseasca

Am testat cateva zile functia aceea care sincroniza mesajele de pe twitter cu peretele facebook-ului. Astazi am dezactivat-o si o sa incerc acum, in cateva cuvinte, sa explic de ce:

- Am decis ca posturile de pe twitter sa nu mai migreze catre facebook ci sa-si pastreze specificul si destinatia!

- Twitterul si Facebook-ul au o dinamica diferita. Desi ambele iti pot fi de folos in comunicarea cu restul lumii, intuiesc ca pe fiecare dintre ele e nevoie de un ritm diferit de postare, asta daca doresti ca receptorii sa se simta confortabil atunci cand le livrezi continut. Twitterul functioneaza in asa fel incat ajuta la o comunicare spontana, succinta si de la care nu astepti in mod obligatoriu un feed-back. O data “scuipat” twitt-ul, misiunea ca el sa ajunga la cei care te urmaresc e in mare masura incheiata. Twitter-ul este gazda perfecta si pentru interventii cat se poate de dese. Mesajele tale postate intr-o ora sa zicem, oricat ar fi de multe, pot fi atat de bine concentrate incat nu consuma timpul celor ce le citesc.

– Imediat dupa ce aterizeaza pe facebook, mesajele de pe twitter imi par din alt film si imi dau si senzatia ca aglomereaza inutil spatiul destinat comunicarii. Pe facebook parca te poti exprima, dezvolta altfel. In plus, ai avantajul dialogului imediat in zona de comenatarii si iti poti masura ecoul si prin cantitatea de like-uri. Facebook-ul imi pare chiar este un suport mai complex si mai cald in ceea ce priveste relatia celor ce au ales sa socializeze.

- Facebook-ul face insa casa buna cu blogul. Prietenii de pe facebook nu sunt automat si cititorii site-ului personal dar din punct de vedere al comportamentului, utilizatorii de facebook sunt “educati” sa urmareasca diverse linkuri. Asta e un mare castig! Depinde acum de tine, ce ambalaj folosesti la prezentarea linkului. Conteaza, poate si mai mult, ce produs gasesc prietenii din retea dincolo de acest ambalaj…

Update: Expunerea blogul prin postarea de linkuri cu noile posturi trebuie urmarita si practicata cu prudenta, atat pe twitter cat si pe facebook.  Pe twitter poti insista si semnaliza mai des o frecventa mai mare de posturi noi dar pe facebook imi pare mai potrivit sa lasi mai rar astfel de mesaje. Facebook-ul cere, inclin sa cred, o selectie mai atenta a linkurilor si un timp mai mare “de rumegat” continutul, asta in cazul in care nu doresti reactii adverse.

***

Trec acum la o alta zona de discutie si imi exprim dorinta de a beneficia de “un camp” in plus la sectiunea comentarii. Mi-ar placea ca cei de la wordpress sa-mi ofere posibilitatea sa-i intreb pe cei ce au intentia de a comenta ce varsta au si cu ce se ocupa. M-ar ajuta pe mine sa inteleg si mai mult zona din care imi vin diverse reactii. Blogmeaway nu este felul acela de blog care traieste efervescenta unui trafic intens si a unui lung sir de comentarii. Si cu toate astea mi-ar placea sa-i cunosc si altfel pe cei care, intr-un fel sau altul, interactioneaza cu opiniile mele.

Bogdan Ciuclaru are un blog: www.blogmeaway.ro . Simplu.

Bogdan Ciuclaru e producator la Guerrilla de dimineata. Si, el s-a gandit ca n-ar fi rau sa scrie despre ce se intampla (pe)-acolo: asa s-a nascut blogul bun & blogul nebun, adica sectiunea speciala unde se vorbeste doar despre emisiunea-matinal de la Radio Guerrilla: e-mailuri, concursuri, intrebari, poze, materiale video, povesti, intamplari etc.

Bogdan Ciuclaru va asteapta si pe voi pe blogul producatorului de la Guerrilla de dimineata, ca sa ne bucuram impreuna de (o) aceasta jucarie noua.

Hai ca se poa(n)te!

se-ntampla niste probleme:

1. Cu blogul. Incerc, dupa timp si pricepere, sa-l fac mai prietenos. Am umblat la pozele din front page, la skin (sper ca acum sa fie mai citibil! si daca ma enervez il arunc si-l schimb) si am reorganizat partial si coloana din dreapta. Aveti sugestii si reclamatii?

2. Cu emisiunea Guerrilla de dimineata. S-a intamplat sa suspendam pentru o perioada (scurta speram) activitatea de la 6 la 7.  Reluarea programului si revenirea noastra pe post depinde de niste detalii, chiar tehnice.  Pica bine niste minute de somn dar sunt oarecum nemultumit ca am lasat niste oameni, dincolo de difuzor,  sa indure singuri trezirea. Dap, trezirea cea grea de prea prea dimineata. Multumesc (si-n numele colegilor) pentru mesaje, intrebari si incurajari. Sper sa ne reauzim!

3. Cu ziarele. De la revista presei. Am senzatia ca subiectele sunt chiar anoste si ca aduc in prim-plan tot griul de pe lume, care, culmea se repeta insistent in frumoasa noastra tara. Bucla in care am intrat sper sa nu fie atat de deranjanta pe post pe cat o resimt eu. Ma gandesc insa la niste solutii de a improviza si altfel de momente in cele 2-3 minutele de lectura a ziarelor.

4. Cu gatul. Ma doare. E suparator si atenteaza chiar la obiectul muncii ). Lucrez la treaba asta cu ceaiuri, cafea cu lapte,, vin fiert, tuica fiarta etc.

5. Cu criza socio-profesionala. Simt o oarecare stare de disconfort. (Vestea buna e ca after the teambuilding treaba nu e atat de acuta ca inainte). Criza se simte din doua motive:

- Media, domeniul in care lucrez, chiar cu placere, nu treverseaza cele mai faine momente. S-au inchis ziare, s-au micsorat bugete sau salarii si nici experiente de creatie in publicitate nu mi s-au mai intamplat. In plus, calitatea a tot ce inseamna produs media livrat catre public sufera vizibil. TV-ul ne este martot. Nu-mi plang de mila ci mai degraba spun ca avem un balaur in plus de rapus inainte de a ne gandi cum sa facem sa-l multumim pe stapanul nostru, Ascultatorul.

- Timpul si cheful de out in town sunt specii pe cale de disparitie. Prefer odihna si netul in defavoarea unei beri in oras. Stiu ca nu e chiar ok pentru casa sufletului si incerc usor-usor sa ma agat de niste oameni de bine pentru a iesi la aer. Poate o cafea in week-end in Fiord, in Targoviste…poate un teatru etc. Si-apropo de iesiri in za town: dupa apelul meu de a face o treaba faina adica de a aduna date despre cum, cand si unde se intampla lucruri de calitate, de vazut si testat, am deschis o pagina noua pe blog. Se cheama Vezi Pe Unde Mergi (VPUM) si este deschisa tuturor organizatorilor, amatorilor si vizitatorilor.

In rest, sunt ok )