Fetelor, cum vi se pare mondialul?
Cum de mi-a venit sa va intreb? Pentru ca vreau sa-mi iau revansa dupa ce am nascocit bancul cu vuvuzele si neveste…In plus, am observat la voi o schimbare de atitudine. Inainte va enervau meciurile iar acum va enerveaza si pe voi faptul ca altceva, adica vuvuzelele, ii enerveaza pe masculi in timpul CM. Complicat!
Si-apoi, tot voua, fetelor, vreau sa va dedic postul asta pentru ca din gura voastra am auzit intrebarea: “Da’ arbitrilor de ce nu le canta imnul la inceputul partidei?“ Justa intrebare, zau! Ar trebui sa le cante imnul si sa-i lase sa-si puna si numere pe echipament pentru ca mai apoi sa fie trecuti pe tabela de marcaj cu numarul de goluri “marcate”. La mondialul african, inca in desfasurare, arbitrii au dat gol pentru Argentina si au scos o mingie si din poarta Germaniei. Si tot ei, arbitrii, i-au necajit pe americani si pe cei din Coasta de Fildes, asta dupa ce in prealabil au facut impreuna cu Henry “hent cu mana”.
La final, o mica explicatie, fetelor: arbitrii sunt in opinia celor din conducerea fotbalului international piese importante, elemente care intretin spiritul jocului si sa nu va mire daca la urmatorul mondial, cel din Brazilia, o sa vedeti pe teren 5 in loc de 3. Eu nu vreau sa va inflamez aiurea dar presimt ca pentru voi confuzia o sa fie si mai mare. Daca arbitrii se inmultesc in iarba si devin vedete care influenteaza meciuri nu o sa mai fie o asa mare scofala sa ajungi nevasta de fotbalist 
Ziceti si voi acum, ce e de preferat:
a) Mai multi arbitrii si disputa etarna in camera cu televizorul, pe marginea ofsaidului?
sau
b) cip implantat in minge, senzori pe teren si monitoare cu reluari pentru fazele controversate?
Abia dupa ce rezolvam problema de mai sus cred ca putem avansa cu discutia si la meciurile Spania - Portugalia (din optimi) sau Argentina - Germania (din sferturi)
Americanii au facut un meci mare cu ajutorul portarului englez (04)
Am fiert impreuna cu asfaltul din Bucuresti toata ziua de sambata, in asteptare unui meci de mondiale. Si s-a bifat abia pe seara o astfel de experienta. SUA - Anglia 1 la 1. Un fel de victorie pentru americani, in sensul ca nici acum nu cred ca soccerul lor ar trebui sa semene panica pentru profesionistii fotbalului european. Portarul englez, Green parca, a comis-o cum o mai fac din cand in cand portarii de la Fifa-jocul pe calculator si Jabulani i s-a scurs halucinant printre maini. A fost 1 la 0 pentru englezi pana la gafa portarului. Apoi americani au dat si-o bara pentru a-i face pe oamenii lui Capello sa zica mersi ca nu s-a prabusit cerul pe ei…Asta este, pe scurt, istoria primului meci din Grupa C. Se pare ca americanii, invata, vorba unui adsens de pe google, fotbalul cu tupeu. Bravo lor!
Grupa B pare rezolvata dupa prima serie de meciuri. Coreea de Sud si Argentina sunt la 3 puncte distanta de Grecia si Nigeria si se pot apuca de facut calcule. Meci egal in intalnirea directa si o misiune relativ usoara in ultima partida. Este greu de crezut, de exemplu, ca Argentina nu-si poate rezolva ecuatia calificarii dintr-un joc cu apatica reprezentativa a Greciei. Singurul meci ce-l putem anticipa in a mai fi cu miza este disputa dintre Coreea de Sud si Nigeria. Pentru coreeni este foarte importanta insa rezultatul cu elevii lui Diego Maradona.
Facem acum o scurta paranteza si punctam faptul ca pana acum la turneul final foarte bine s-au prezentat arbitrii :), mai ales cei de linie. Decizii importante luate, la milimetru! Prestatia fluierasilor este practic in antiteza cu ceea ce se intampla, daca va amintiti, in 2002 cand mondialul era gazduit de Coreea de sud si Japonia.
Fotbal sau Cancan? (01)
Asta e intrebarea! Si, in fond, asta e si marea mea dilema in legatura cu Mondialul din 2010, din Africa de Sud. Vom vedea meciuri spectaculoase sau vom aseza printre paharele de bere poante cu vacile sacrificate la doi pasi de poarta stadionului?
Cum Romania lipseste (pentru a cata oara!?) de la turneul final ne lipsesc si informatiile care ne-ar fi atins la coarda sensibila, acelea din sanul tricolorilor reuniti si hotarati sa scoata lumea in strada. Ce avem la schimb? O cantitate incredibila de stiri din categoria diverse iar Africa de Sud pare din start un izvor pentru cei predispusi si insetati de brizbrizuri de pe langa Mondial. S-a furat primul portofel, s-au angajat Vraci, se facu si prima vraja cu directia Messi! Si astfel de stiri adunat parca formeaza o patura care nu le lasa sa ne uitam la fotbalul si Mondialul care ne intereseaza.
Sunt insa si microbisti adevarati, sunt oameni pentru care patura de cancan devine perdea lesne de inlaturat. Privirea lor cauta numai povestea din iarba. Sunt oameni care se hranesc nu cu golul lui Hagi din ‘94 ci cu nationala Braziliei de la mundialul mexican. Pentru multi dintre acestia turneul final a inceput inca de la tragerea la sorti a grupelor, moment cand se incearca o prima analiza a culoarului favoarbil. Apoi vin amicalele si meciurile in care nationale mari sunt precum ursii adormiti: “asa e Italia, sa vezi ca n-a facut mare branza in amicale si abia-abia o sa iasa din grupe si-apoi joaca finala!”
Acum, in pragul debutului Campionatului Mondial sunt usor confuz, vulenrabil si tentat sa ma las prada cancanului, mondenului si zigzag-ului cu vuvuzelele, vrajtoarele, nevestele de fotbalisti si ispravi cu mingii Jabulani etc. Exista insa si-un pericol: s-ar putea sa nu suport atat de mult exotism. Hai da-o in safari de-aici, Noua Zeelanda si Australia la Mondial? Korea de Nord? Ghana? Coasta de Fildes si chiar nationala noastra prietena Slovenia? O sa tanjim iar in grupe dupa momente in care jucatori care abia s-au incaltat cu ghete cu crampoane, prind 5 minute de darzenie si ne vand iluzia ca o tara mica poate incurca si rasturna o buturga mare. Eu vreau drama si poveste cu granzi. Vreau meciuri cu Spania, Anglia, Argentina, Brazilia, Germania si sa-mi spun minciuna ce-o rumeg de 5-6 ani, cum ca jucatori precum Mutu si Chivu ar fi meritat in palmares macar faza grupelor la un Mondial.
Aici se termina intro-ul pentru Cupa Mondiala din Africa de Sud. Scoateti acum pixurile si puneti pe hartie pronosticul, fisa tehnica si ratingul meciurilor: Ghana - Australia si Slovacia - Paraguay. Ca asa ne trebuie…
Rezumat
Primiti cu lamentarea? Saptamana ce tocmai am incheiat-o a fost urata, lunga si obositoare.
Am racit in buza verii si nu-mi place deloc treaba asta. E mai greu de obtinut randament la matineu cu o vesnica ametela fix la turnul de control. In plus, se tot aduna ganduri de vacanta si pana acolo e cale lunga. Anul trecut, pe vremea asta colindam prin Corfu Town si Paleokastrita :). Si-acum, daca stau sa ma gandesc in ciuda crizei, tot o insula din Grecia imi face cu ochiul. Si ca sa-mi ridic moralul, precis o sa testez o aterizare virtuala cu Flight Simulatorul…Ca asa-i in viata pe timp de criza. Virtualul ne omoara timpul.
Spuneam de saptamana asta ca-i lunga, urata si obositoare. Stirile sunt cu 25 la suta mai bogate in bugetari, pensionari si austeritate. Boc e cu 25 la suta mai invizibil. Nationala de fotbal e cu 25-30 la suta sub asteptarile microbistilor. Emisiunile de la tv sunt si ele cu 30 la suta mai anoste si mai bogate in scene de mahala. Si parca nici ziarele n-au scos la suprafata ceva mega spectaculos. Sa nu ma ascund de voi, acum sunt si eu in trend si ma dau pe site-uri de surse, suse si ponturi media. Pacat ca si-aici domina scosul de izmene si barfoteca de breasla.
Saptamana asta am vazut si Eu cand vreau sa fluier, fluier si daca tot mi-am amintit ca am vazut filmul zic sa-mi fac curaj sa va spun si ca nu mi-a placut. Nu-l are pe-acel ceva care sa-l faca sa alunece usor, nu m-a impresionat deloc povestea si nici n-am simtit tensiunea momentelor delicate asa cum fusesem avertizat ca o sa mi se intample. O filmare minimalista, fara filtre si un scenariu care poate fi batut la fund de multe alte intamplari petrecute in scolile (ale normale chiar) de pe la noi. La prima incercare de a-l vedea m-a luat somnul. Apoi dupa ce l-am inghitit pe tot am simtit nevoia sa vad si o alta productie de pe-afara, cu ceva substanta. Sorry ca nu-s pe-aceeasi traiectorie cu cei care au vazut o revolutie cinematografica in doua-trei dialoguri like “esti o curva, asta esti!/ Puscariasule, esti un puscarias :)”, undeva la o scoala de corectie.
Saptamana urta, lunga si obositoare s-a terminat. Imi duc preocuparile “sa pescuiasca” ceva linkuri/poze faine de pe facebook, testez niste preturi la aparatele de AC, pun un film si-o aspirina efervescenta si dau load la promisiunea ca fotbalul de la Campionatul Mondial ma va impinge catre terasale Bucurestiului.
Apropo, Argentina sau Spania?
Fotbal
- din categoria “amintirile ne chinuiesc, amintirile ne rascolesc”: Romania - Argentina, CM ‘94
“…într-un top al celor mai frumoase goluri marcate vreodată pe contra-atac, golul trei al echipei naţionale a României, reuşit de Gheorghe Hagi a fost desemnat pe locul 1. Reuşita românească din acel meci a fost descrisă în termeni extraordinari de către cei de la The Guardian.” (sursa: ProSport)
“As soon as Jose Basualdo treads on the ball following an Argentina corner, Romania act like a team who have been given a 10-second time-limit in which to score. Illie Dumitrescu charges straight down the field, with Tibor Selymes deliberately curving his off-the-ball run to drag the defence to his left. Dumitrescu uses Selymes by not using him and instead pauses, winding his foot back and forth like a dial while he waits for Gheorghe Hagi to appear on the right – and, crucially, for the covering defender to run beyond the line of the pass he wants to play. When he does, Dumitrescu’s ball is exquisitely timed and Hagi, on his weaker right foot, rams it into the net with delicious certainty.
As brilliant as the execution was – particularly Dumitrescu’s pause, which is a more manly version of Pele’s tender, loving foreplay ahead of Carlos Alberto’s goal in the 1970 World Cup final – many fine teams could have achieved such a level of technical excellence. But very few would have realised the opportunity was there in the first place.” (sursa: The Guardian)
***
Si, la final, un bonus de pe vremea cand Romania mai era in stare de-o rasturnare de scor. Romania-Anglia, Euro 2000.
