Asta e intrebarea! Si, in fond, asta e si marea mea dilema in legatura cu Mondialul din 2010, din Africa de Sud. Vom vedea meciuri spectaculoase sau vom aseza printre paharele de bere poante cu vacile sacrificate la doi pasi de poarta stadionului?

Cum Romania lipseste (pentru a cata oara!?) de la turneul final ne lipsesc si informatiile care ne-ar fi atins la coarda sensibila, acelea din sanul tricolorilor reuniti si hotarati sa scoata lumea in strada. Ce avem la schimb? O cantitate incredibila de stiri din categoria diverse iar Africa de Sud pare din start un izvor pentru cei predispusi si insetati de brizbrizuri de pe langa Mondial. S-a furat primul portofel, s-au angajat Vraci, se facu si prima vraja cu directia Messi! Si astfel de stiri adunat parca formeaza o patura care nu le lasa sa ne uitam la fotbalul si Mondialul care ne intereseaza.

Sunt insa si microbisti adevarati, sunt oameni pentru care patura de cancan devine perdea lesne de inlaturat. Privirea lor cauta numai povestea din iarba. Sunt oameni care se hranesc nu cu golul lui Hagi din ’94 ci cu nationala Braziliei de la mundialul mexican. Pentru multi dintre acestia turneul final a inceput inca de la tragerea la sorti a grupelor, moment cand se incearca o prima analiza a culoarului favoarbil.  Apoi vin amicalele si meciurile in care nationale mari sunt precum ursii adormiti: “asa e Italia, sa vezi ca n-a facut mare branza in amicale si abia-abia o sa iasa din grupe si-apoi joaca finala!”

Acum, in pragul debutului Campionatului Mondial sunt usor confuz, vulenrabil si tentat sa ma las prada cancanului, mondenului si zigzag-ului cu vuvuzelele, vrajtoarele, nevestele de fotbalisti si ispravi cu mingii Jabulani etc. Exista insa si-un pericol: s-ar putea sa nu suport atat de mult exotism. Hai da-o in safari de-aici, Noua Zeelanda si Australia la Mondial? Korea de Nord? Ghana? Coasta de Fildes si chiar nationala noastra prietena Slovenia? O sa tanjim iar in grupe dupa momente in care jucatori care abia s-au incaltat cu ghete cu crampoane, prind 5 minute de darzenie si ne vand iluzia ca o tara mica poate incurca si rasturna o buturga mare. Eu vreau drama si poveste cu granzi. Vreau meciuri cu Spania, Anglia, Argentina, Brazilia, Germania si sa-mi spun minciuna ce-o rumeg de 5-6 ani, cum ca jucatori precum Mutu si Chivu ar fi meritat in palmares macar faza grupelor la un Mondial.

Aici se termina intro-ul pentru Cupa Mondiala din Africa de Sud. Scoateti acum pixurile si puneti pe hartie pronosticul, fisa tehnica si ratingul meciurilor: Ghana – Australia si Slovacia – Paraguay. Ca asa ne trebuie…

- din categoria “amintirile ne chinuiesc, amintirile ne rascolesc”:  Romania – Argentina, CM ’94

“…într-un top al celor mai frumoase goluri marcate vreodată pe contra-atac, golul trei al echipei naţionale a României, reuşit de Gheorghe Hagi a fost desemnat pe locul 1. Reuşita românească din acel meci a fost descrisă în termeni extraordinari de către cei de la The Guardian.” (sursa: ProSport)

“As soon as Jose Basualdo treads on the ball following an Argentina corner, Romania act like a team who have been given a 10-second time-limit in which to score. Illie Dumitrescu charges straight down the field, with Tibor Selymes deliberately curving his off-the-ball run to drag the defence to his left. Dumitrescu uses Selymes by not using him and instead pauses, winding his foot back and forth like a dial while he waits for Gheorghe Hagi to appear on the right – and, crucially, for the covering defender to run beyond the line of the pass he wants to play. When he does, Dumitrescu’s ball is exquisitely timed and Hagi, on his weaker right foot, rams it into the net with delicious certainty.

As brilliant as the execution was – particularly Dumitrescu’s pause, which is a more manly version of Pele’s tender, loving foreplay ahead of Carlos Alberto’s goal in the 1970 World Cup final – many fine teams could have achieved such a level of technical excellence. But very few would have realised the opportunity was there in the first place.” (sursa: The Guardian)

***

Si, la final, un bonus de pe vremea cand Romania mai era in stare de-o rasturnare de scor. Romania-Anglia, Euro 2000.