Și… ce altceva nu mai știm?

În urmă cu două-trei zile în bula mea nici nu se pronunța cuvântul Colectiv. Dar asta nu însemna că nu aveam subiecte din agenda publică de rumegat. Aveam. Acum, la 4 ani distanță de la o tragedie cumplită, ni se pune pe masă și ecrane un clip care urcă acel incident din nou în topul interesului public. De aici vine prima lecție. Suntem, de fapt, purtați de valuri media și de-aici impresia noastră că ne pasă de evoluția unui anume subiect. Ne trăiam viața și chiar nu puneam vreo presiune pe autorități că nu s-au găsit vinovați, că nu s-au … Citește mai departe >>>

Dramă

Într-o zi nu mi-am dat cu părerea. Taman eu! Pur și simplu am fost într-un blocaj de opinie… Adică am deschis internetul, am văzut toate subiectele ofertante pe masă și n-am zis nimic. Pur și simplu. Și aveam, chiar pe alese. Și fotbal, și politică, și teatru… și puteam să merg chiar până la încălzirea globală. Nu, nu m-am panicat, ci mai degrabă mi s-a părut distractiv să constat felul în care s-a schimbat raportarea noastră la intratul pe internet. Înainte foloseam calculatorul și net-ul pentru distracție și informație. Acum îl folosim pentru păreri. Mai știți cum eram cu filmele? … Citește mai departe >>>

Nu tot ce e alb-negru se mănâncă

-Și vine un tren și pe măsură ce el trece…-Așa…?-Se instalează comunismul.-Bun. Dar ăsta n-a fost atunci când cu Cumințenia Pământului?-Mda, dar p-ăsta îl facem un pic altfel-Color?-Nu. Tot alb-negru, că e despre trecut. Comunism, you know?-Da, așa e. N-avea lumea color. Dacă n-aveau Emag!(râsete-n sală)-Așa e. N-aveau…-Deci cum îl facem. Fix ca celălalt?-Puțin. Foarte puțin.  Treaba e așa. De ceva vreme nu prea m-am simțit bine. Ceva probleme cu stomacul. Și cred că e și de la oboseală, dar și de la ipocrizia oamenilor. Și eu am ezitat în a spune niște chestii, doar că prea mă strânge… dacă mă … Citește mai departe >>>

Asta e

Se moare. Toată lumea moare, nu? Și-acum la culcare! Deșteapt… mneah! La ce folos? Vrei să-ți iei lumea-n cap? Aia e. Așa e la noi… Se moare, ce vrei??? Mi se pare fascinant cum acceptăm noi românii toate neajunsurile. De parcă ne convin. De parcă ele, neajunsurile, chiar ne ajută să fim așa… români. Când lucrurile stau ca la noi e perfect pentru toată lumea! Știm că se moare pentru că nu sunt drumurile ok. Asta e… Nu i-am luat niciodată vehement la întrebări pe cei responsabili. Se moare și-n spitale insalubre. Și? Doar nu o să ieșim în stradă … Citește mai departe >>>

De ce călăresc politicienii debutul de an școlar

Sunt dintre cei care cred că prezența politicienilor la festivitățile care preced anul școlar e nepotrivită și chiar de prost gust. De ce vin ei acolo? Pentru popularitate/notorietate mă îndoiesc. Nimeni nu-i ascultă și bănuiesc și faptul că foarte puțină lume îi și respectă. Vrem să le oferim copiilor modele și discursuri motivaționale? Hai să aducem în curtea școlii oameni de succes. Hai să aducem oameni care au performat în carieră, nu atârnători. Politicienii nu arată în restul zilelor o mare dragoste de școală și fix în aceste prime zile de toamnă îi jenează interesul real apropo de soarta elevilor. … Citește mai departe >>>