Category: idei din cap

Era trecut de miezul nopții și mă tot holbam pe Facebook fără o țintă anume. Vorba aia, minutu’ și scroll-ul. Și mai văd o dată faza cu Iordache ridicând degetul, cât să-mi alimentez niște revoltă imaginară, apoi las capacul jos de la laptop și mă bag la somn. Și când s-adorm începe circul interior: – Îți dai seama că dacă mori în noaptea asta, în somn, ultima imagine pe care ai văzut-o e cu Iordache? Bă, tare prost mai ești! Ce facem noi aici, Bogdane? Cum dracu’ de-am ajuns să trăim viața și opera lui Iordache? Și la ce intensitate… … Citește mai departe >>>

sau Despre familie Mulți zic despre noi că suntem comozi, uneori prea sensibili și excesiv de ocrotitori. Niște părinți care nu mai fac lucrurile ca “pe vremea mea” sau a altuia. Să zicem că-i așa, că e ceva adevăr în povestea asta… Suntem altfel, dar asta nu înseamnă neapărat că schimbarea s-a făcut în mai rău. Ba aș zice că suntem generația care a tânjit după bine și caută să facă tot posibilul pentru a impune această stare, acest climat măcar la nivel micro. D-aia mulți au plecat, de exemplu, în străinătate cu tot cu familie. Pentru a accelera și-a … Citește mai departe >>>

Nu-mi iese din cap secvența, care a circulat pe net, cu taximetristul care nu era dispus să dea drumul la aparat pentru că…Revelion. Dorea și el bănuțu’ gros, cum se zice în branșă, într-o lume care oricum n-are alt preset decât Cașcaval maxim. Taximetristul va fi furat apoi la cântarul din piață, prădat la medicul de la stat, umilit la pompă și înjurat – interior și exterior – de cei cu care interacționează. Asta e lumea lui, ăsta e circuitul din care e imposibil să te extragi. Gherțoiesmul a devenit un fel de religie neoficială adoptată de mulți dintre compatrioți. … Citește mai departe >>>

De la o vreme am următorul gând: o mare nemulțumire a celor ce au în jur de 30-40 de ani și încă nu au plecat din România nu e legată neapărat de bani sau de neajunsuri concrete, cum ar fi infrastructura rutieră, feroviară, sanitară, etc. Pe mine personal (și cred că așa gândesc mulți) a ajuns să mă deranjeze și să mă obosească această eternă, dar neproductivă, preocupare națională despre ce merge bine sau rău în țara asta. De fapt, o cvasi-preocupare și mai mult o frământare sterilă și ipocrită. Să și explic: Am ajuns în punctul în care nu … Citește mai departe >>>

Nu știu dacă vreun ministru dă doi bani pe ce se discută în online. Dar o să las aici, cu toată sinceritatea și naivitatea, o idee: Drumul unui sportiv către marea performanță – (măcar o) lecție în toate școlile din România. O să-mi construiesc argumentele de la premisa că imaginea/reușita Simonei Halep poate fi valorificată nu doar de către publicitari. Cred că ne putem folosi de ascensiunea unor sportivi (dar și a altora, din celălalte domenii) pentru a le arăta celor mici că există în viață și-o traiectorie firească spre succes. Practic, țara asta care face aproape nimic pentru cei … Citește mai departe >>>