Category: idei din cap

sau Despre familie Mulți zic despre noi că suntem comozi, uneori prea sensibili și excesiv de ocrotitori. Niște părinți care nu mai fac lucrurile ca “pe vremea mea” sau a altuia. Să zicem că-i așa, că e ceva adevăr în povestea asta… Suntem altfel, dar asta nu înseamnă neapărat că schimbarea s-a făcut în mai rău. Ba aș zice că suntem generația care a tânjit după bine și caută să facă tot posibilul pentru a impune această stare, acest climat măcar la nivel micro. D-aia mulți au plecat, de exemplu, în străinătate cu tot cu familie. Pentru a accelera și-a … Citește mai departe >>>

Nu-mi iese din cap secvența, care a circulat pe net, cu taximetristul care nu era dispus să dea drumul la aparat pentru că…Revelion. Dorea și el bănuțu’ gros, cum se zice în branșă, într-o lume care oricum n-are alt preset decât Cașcaval maxim. Taximetristul va fi furat apoi la cântarul din piață, prădat la medicul de la stat, umilit la pompă și înjurat – interior și exterior – de cei cu care interacționează. Asta e lumea lui, ăsta e circuitul din care e imposibil să te extragi. Gherțoiesmul a devenit un fel de religie neoficială adoptată de mulți dintre compatrioți. … Citește mai departe >>>

De la o vreme am următorul gând: o mare nemulțumire a celor ce au în jur de 30-40 de ani și încă nu au plecat din România nu e legată neapărat de bani sau de neajunsuri concrete, cum ar fi infrastructura rutieră, feroviară, sanitară, etc. Pe mine personal (și cred că așa gândesc mulți) a ajuns să mă deranjeze și să mă obosească această eternă, dar neproductivă, preocupare națională despre ce merge bine sau rău în țara asta. De fapt, o cvasi-preocupare și mai mult o frământare sterilă și ipocrită. Să și explic: Am ajuns în punctul în care nu … Citește mai departe >>>

Nu știu dacă vreun ministru dă doi bani pe ce se discută în online. Dar o să las aici, cu toată sinceritatea și naivitatea, o idee: Drumul unui sportiv către marea performanță – (măcar o) lecție în toate școlile din România. O să-mi construiesc argumentele de la premisa că imaginea/reușita Simonei Halep poate fi valorificată nu doar de către publicitari. Cred că ne putem folosi de ascensiunea unor sportivi (dar și a altora, din celălalte domenii) pentru a le arăta celor mici că există în viață și-o traiectorie firească spre succes. Practic, țara asta care face aproape nimic pentru cei … Citește mai departe >>>

Am făcut astăzi, la radio, un exercițiu: am încercat să proiectez, cu un strop de umor, cam ce schimbări s-ar produce în România, dacă țara ar fi condusă de interlopi. Vă prezint ideile principale: Pe piața bancară nu ar mai exista indicele Ro-Bor. Dar am avea indicele T-Omor. Dacă iți crește ăsta  – adică dacă îl auzi de minimum 2 ori – chiar trebuie să dai banii inapoi. Ar exista un program național – Prima Casă de amanet. Politicienii n-ar mai fi aduși la DNA cu cătuşe. Ci ar fi dați direct Justiției, unde Justiția ar fi numele unei leoaice. … Citește mai departe >>>

Eram la volan zilele astea și, văzând câmpurile patriei cum se cer pe rețelele sociale, cu pâlcuri de maci, m-a luat grav cu poezie și melancolie la cap. Și-mi ziceam că ăsta e farmecul unui lucru bun, al unui lucru frumos: reușește să facă din orice tarla părăsită o zonă aparent frecventabilă. Macii sunt adesea răzleți și fragili. La fel e și binele care se întâmplă pe lângă noi. D-aia tresărim când apare. D-aia ne plac oamenii buni, care izbutesc într-un domeniu sau altul. Pentru că ne oferă nouă confortul de a crede că poza e totuși frumoasă. Macii ne abat deci atenția de … Citește mai departe >>>