Trage-mă cu sania!

Din orice loc, din orice timp și sigur o să mă vezi zâmbind! Una dintre cele mai puternice amintiri cu unul dintre bunici e că într-o iarnă m-a tras cu sania. Nimic ieșit din comun și totuși magic! Din câte realizez acum, niciun detaliu banal sau senzațional nu am pus la păstrare la pachet cu-această ispravă și totuși am “indexat-o” ca fiind memorabilă. De curând am primit pe telefon o secvență asemănătoare, cu o mică schimbare de personaje. Bunicul e acum taică-miu, iar pe sanie este fiul meu. Imaginea nu are nevoie de traducere:   Nu îmi stă mie neapărat … Citește mai departe >>>

(P)o stare de spirit

– niște gânduri lăsate pe Facebook: 2018 ar fi putut fi încă un an prost. Aia e, ai fi zis. Încă unul dintr-un buchet destul de consistent de buruieni, care buruieni ne-au mai stat în nas și-n gât. Ne-a mai mirosit a indolență și dispreț… Dar nu-i așa! Chiar nu! N-am avut noroc! 2018 e un an ireal de prost, incredibil de murdar și de pestinențial. Pute a japcă, a ură și minciună. Plus prostie. Crasă, nemascată! Și, ocazional, la zile mari, a revoltă astâmpărată cu gaze lacrimogene! Damful lui 2018 e cam de prin august insuportabil! Tămâie și ipocrizie … Citește mai departe >>>

Elton și Ion

El este Elton. E cântăreț, unul cunoscut chiar… dar asta contează mai puțin. Trăiește destul de departe de tine, dar probabil că ai auzit că e căsătorit cu un bărbat. Ba are și doi copii. Cât mult te interesează și te afectează aceste ultime două detalii? Te-ai gândit vreodată să-l împiedici să-și întemeieze o familie? Dar pe Ion din Baraolt, care e gay, crezi că ar fi normal să-l împiedici? Adică aici e țara ta, nu? A ta mai mult și-a lui Ion, care e gay, mai puțin. De un gay de departe te interesează mai puțin decât de unul … Citește mai departe >>>

Radio și Recunoștință

Ăsta e un text siropos. Fix astăzi se împlinesc 12 ani de când am vorbit prima dată la un microfon în București. Țin minte că așteptam pasul ăsta. Sau, și mai onest, îl căutam, îl vedeam drept o chestiune firească, după aproape 5 ani de acumulări  în presa din Târgoviște, dar era nevoie și ca cineva să riște un pariu… Și uite că acum, în seara asta, am în mine pornirea, egală în intensitate cu entuziasmul din 2006, de a spune cuiva <<Mulțumesc!>> și de a lăsa scris că a contat. Înainte de a face asta v-aș mai spune că am … Citește mai departe >>>

Sania lui Rudolph

Într-un univers paralel toate neamurile lui Rudolph Giuliani ar fi semnat cu două mâini o scrisoare. Și-ar da o căruță de bani s-o publice în toată presa din SUA, după ce au aflat, consternate, sms-ul primit de Bogdan Ciuclaru, miercuri dimineață, la radio: de la Arad la Mangalia, cu trenul, 24 de ore! Ce căcat e asta? Ar fi întebat Giuliani… Așa vă respectați voi cetățenii? Cum să faci 24 de ore de la vest la est, cu trenul într-o țară ca România, în 2018, în UE? Cum?  Și autoritățile de la București, în același univers paralel, vor răspunde, invocând articolul … Citește mai departe >>>

Reprezentativa noastră

Şi-a zis comentatorul în timpul meciului: echipa noastră reprezentativă şi-atunci am înţeles că ar trebui să ne domolim cu pretenţiile de la fotbaliştii autohtoni. Să fie ei altfel decât noi toţi? Să lupte, să aibe atitudine, să fie de clasă mondială? Păi de ce? Cine-o mai face? Am pus întrebarea şi la radio: ce înseamnă “reprezentativă”? Că ne reprezintă pe noi sau că echipa e reprezentativă pentru cum arată ţara astăzi? Fără valori, fără un lider, fără modele, fără victorii…Despre ce vorbim noi aici? Clar nu doar despre o echipă de fotbal. Am pus şi neamţ şi nu ne-a ieşit! … Citește mai departe >>>