Se spune despre un meci, scuzaţi clişeul, că este un examen important.
Mingea este la Dennis Man. Se anunţă o fază periculoasă. Dacă pasează va urma sigur o ocazie din care putem marca. Dar acesta nu o face. Ba, chiar mai mult încearcă o fentă şi sfârşeşte lamentabil lovind mingea anemic, cu călcâiul.
În cele din urmă meciul se termină, iar Armenia învinge România cu 3 la 2. La goluri, nu şi la călcâie. La pase cu călcâiu noi am câştigat. La Erevan, tricolorii au reuşit vreo 3 şi cred că au încercat vreo 5. Spre ruşinea lor, armenii rămân doar cu golurile şi cu cele 3 puncte…
Şi să fim serioşi! Scorul nu ne-a interesat niciodată. Şi nici rezultatele nu le-am urmărit. Strategia federaţiei, încă de la numirea lui Rădoi – antrenor fără anvergură a părut a fi o românească: „poate ne iese„
Ăsta e şi motivul pentru care nu dăm pasă de gol, ci lovim cu călcâiul. Poate ne iese. Cu Armenia n-a ieşit.
Acum să vorbim şi despre BAC, despre examenele lui Rădoi din meciurile cu Islanda, Macedonia, Germania şi Armenia. Sau nu vorbim? Sau e aiurea că vorbim abia acum când e omul jos? Da, e un pic aiurea, pentru că dacă n-am fi pierdut, acelaşi antrenor şi-aceiaşi echipă ar fi primit elogii. Suflu nou la naţională!
Da, suflul e nou, jucătorii sunt alţii, dar metehnele sunt aceleaşi. Vrem să câştigăm, dar la ciupeală, cu noroc, dacă ne iese, nu în baza unui plan concret, în baza organizării şi a valorii demonstrate. Noi n-aveam nimic de demonstrat, examenele practice sunt penru alţii. Noi, teoretic suntem mai valoroşi şi nici măcar nu trebuia să ne prezentăm. Şi dacă tot ne-am prezentat le-am şi arătat suporterilor cine suntem: un munte de talent la pase cu călcâiul şi-o teribilă formaţie la adunat puncte.
Ştiţi pentru ce conta meciul cu Armenia? Pentru a ne califica la un campionat mondial. Mondial de fotbal. Ştiţi că au existat şi ani în care am fost la turneul final? Întrebaţi-l pe Ionuţ Lupescu. El a fost acolo. Din păcate, când Lupescu a candidat la alegerile pentru şefia FRF, a pierdut cursa în favoarea lui Burleanu. Poate că şi-atunci s-a pasat cu călcâiul. Poate a fost un meci frumos. La final a rămas rezultatul. Întrebarea e unde era Burleanu când Lupescu juca la mondiale şi unde au fost Rădoi, dimpreună cu tricolorii lui, când s-a dat BAC-ul cu Armenia? Da, e cinică şi nedreaptă întrebarea, dar şi ei s-au distrat şi-au dat pase cu călcâiul când cerinţele erau clar altele: să dăm gol, să batem, să luăm puncte.
Bravo, băieţi! Data viitoare încercaţi să luaţi un examen important, adică următorul meci, cu capul.
Leave a Comment