Tu ce plămâni ai, România?

Parcurg acum un articol din presa italiană. E vorba în text despre factorii care e posibil să fi ajutat virusul COVID-19 să producă, în Italia, mii de victime într-un timp atât de scurt.

Iată, pe scurt, câteva elemente: estimare greșită, populație îmbătrânită, focare în spitale, poluare și plămâni nu foarte sănătoși*, plus stil de viață care presupune interacțiune intensă între generații.

Fac o paranteză, acum. Te-ai gândit vreodată cât de importante sunt programele naționale de sănătate? Sau…ți-ai imaginat vreodată că faptul că nu avem grijă de mediul înconjurător poate avea niște consecințe devastatoare, aerul poluat accelerând efectele unei pandemii?

Așadar, în Italia, sunt mii de morți și articolul din Corierre della Sera încearcă să intuiască de ce această țară europeană a fost lovită atât de puternic. Iată ce am înțeles eu:

  1. N-au simțit pericolul – atât autoritățile cât și populația n-au luat rapid măsuri ferme. Nu e vorba doar de meciuri jucate cu spectatori, ci de aprecierea corectă a numărului de potențiali purtători ai virusului. Pe 12 martie se vorbea de aproape 13.000 de infectați, dar e posibil ca cifrele reale să fi fost de peste 100.000.
  2. Populația Italiei nu doar că e îmbătrânită, dar a și fost serios atinsă de virus. În articol se specifica faptul că peste 36 la sută dintre cei infectați aveau, până în 20 martie, peste 70 de ani. În articol se dă și exemplul Coreei de Sud, țară care n-a avut o rată de mortalitate spectaculoasă și prin prisma faptului că 30 la sută dintre cei care au luat virusul aveau vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani. Articolul punctează și faptul că în Italia, bătrânii care au luat virusul sufereau și de alte boli, doar puțin peste 1 la sută dintre cei decedați neavând alte boli în desfășurare.
  3. Plămânii fumătorilor – deși autorul textul admite că nu are la bază un studiu concret, acesta presupune că fumătorii vor avea mai mult de tras cu efectele virusul Covid-19, virus care produce grave probleme respiratorii.
  4. Felul de a trăi și interacțiunile între generații. Doar 5 la sută dintre cei cu vârste între 30-39 de ani trăiesc încă cu părinții în Franța sau Elveția, în vreme ce în Italia procentul trece de 20 la sută. Un detaliu aparent banal, dar care vorbește despre un factor care e posibil să fi ajutat virusul să ajungă la categoriile de vârstă vulnerabile.

La final, o chestiune care se referă la viața românilor din zone grav afectate de poluare. Pe rețelele sociale au tot apărut reacții cu privire la faptul că senzorii încă înregistrează depășiri ale valorilor în ceea ce privește calitatea aerului, deși traficul este vizibil redus. Sunt zeci de articole în presa din peninsulă care susțin că aerul poluat favorizează transportul virusului Covid-19. În plus, dacă aerul nu este curat, este posibil ca și plămânii noștri să fie mai puțin sănătoși.

Ce trebuie să înțelegem? Că felul nostru de a fi, măsura în care suntem responsabili sau nu cu natura și cu propriul nostru corp va influența rezultatele și rezistența în fața unei pandemii.

Să ocrotim deci natura, să avem grijă de noi, să stăm în casă când ni se cere și să ne gândim cum fiecare gest, fiecare piatră aruncată în apă, va produce efecte și va influența prezența noastră sau a copiilor noștri pe această planetă.

*sincer nu mă așteptam ca italienii să fie răpuși atât de ușor de această maladie câtă vreme în perioada în care am fost la ei în vacanță i-am văzut ca fiind foarte activi/sportivi. Adică m-a surprins numărul celor trecuți de 40 de ani care bicicleau pe dealurile Toscanei.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.