Hei, Coronavirus! Ce vrei tu de la viață? Eu mai am 20 de ani de rate la bancă și îți las aici zeci de motive pentru care n-o să ne pese niciodată, cu-adevărat, de tine. Prietenii de la bloc, scuză-mi engleza, mă salutau mereu cu ce faci, coa3?, nu cu Memento mori. Prezentul e deja pe limbă, viitorul e o adiere înșelătoare dinspre cuptor. Miroase a tartă sau a ars?
Nu ne-a păsat niciodată, nu o să ne pese nici acum de tine și de deșertăciunea dracului în care se duce locul ăsta colorat. Când mi-a zis soția că-și face griji în legătură cu lumea în care urmează să vină copilul nostru am zis că e un moment poetic, pentru că așa-s ele mai sensibile… Nu m-am gândit, nu te-am luat în serios, n-ai contat.
Nimic nu luăm în serios! Dacă aveam bani mă găseai conducând un Porsche Cayenne. Iar când copiii din Africa n-aveau apă, eu întrebam la farmacie sau supermarket de d-aia micelară. Iar azi, la duș, am stat 10 minute în plus și mi-am dat cu micelară de două ori! Eat this, virus periculos! Scutește-mă deci cu ambițiile tale de a face Pământul s-o ardă responsabil. La viteza pe care o avem, nu mai putem frâna fără victime. Și nu te umfla în pene, nu stăm la coadă la supermarket ca să salvăm specia, ci ca să fim cu două-trei zile peste niște oameni pe care nu-i cunoaștem, dar pe care nu-i scoatem din proști sau țărani. Două zile și-o rolă de hârtie igenică în plus și a meritat să te naști!
Te faci de râs, Coronavirus! Ucizi ca prostul bunicii și îi lași sub soare pe ultimii nesimțiți ai pământului. Politicienii care crapă de prostie și/sau corupție cer astăzi oamenilor obișnuiți să fie onești și responsabili. Pe ăștia îi rabdă molima? Spitale de ipocrizie le trebuie!
Și-apoi ce nume de prim-balerină e ăsta? Coronavirus. Pe roz sau pe mov, prințesă? Oamenii nu te iau în serios! Doar se prefac. Ne spălăm pe mâini, dar pupăm bancnote. Unii ar lua șpagă și de la Apocalipsă… Iar la țară, un bătrân amețit de rachiul consumat pe datorie îți va arăta în cel mai golănește mod cu putință respectul nostru față de sfârșitul lumii: Aia e, tataie! În viață rămâi cu ce bagi în gură și cu ce tragi pe pul@…
Nimic nu ne sperie, nimic nu ne schimbă, Coronvirus. Suntem aici știind că ne vom duce dracului fără stil sau ștaif. Trăim și trișăm până când se termină cărțile! Iar planeta asta nici măcar nu va ofta dacă noi n-am mai tropăi prostește. Prea mult ego și pe noi și pe tine, virus trecător!
Ai scris-o din suflet si cu naduf…