Nicușor, gata, mă! Ajunge!

Partidul celor care au dansat pe piesa Gașca mea, la nunți sau botezuri nu a reușit nimic la recentele alegeri. Pentru că nu a participat. Dar pe culoarul dedicat celor care ar fi votat orice, dar sub nicio formă PSD, PNL, PDL… a exista USR-ul. Partidul părea, sau și mai corect, pretindea că poate aduce nu doar figuri noi, ci și o prezență scenică decentă, mai pe placul alegătorului de la oraș.

Ce-am primit după alegeri de la USR? Bâlci. Știu, generalizez și poate nu-i corect. Dar asta-i senzația. De bâlci. Poate altfel colorat/ambalat, dar tot bâlci. Supărările lui Nicușor și frământările interne ale puberului partid ne-au luat prin surprindere. Iar șeful clasei nu are prieteni și nici nu a știut să-și apropie colegi de partid, care să-l tragă de mânecă, fix ca pe un liceean care face glume din ce în ce mai proaste, fără să-și dea seama că e profa-n clasă.

Porniți la drum cu un lider râzgâiat și neexperimentat, cei de la USR au dat PREA UȘOR agenda alegătorilor pe cea a mofturilor personale. Plus că e amatorism feroce ca-n timpul meciului să te întrebi, bă, noi la ce poartă batem? Și mai e ceva, ca să rămânem în zona comparațiilor cu fotbalul: e nasol când se-agită apele pe banca de rezerve, între coechipieri. Cum să vă încrâncenați înainte de fi jucat măcar un minut pe teren? Râde lumea, serios!

Și n-aș băga la final textul clasic de resmnare. N-am chef de Aia e sau de Ne-am ars și cu ăștia! Nu-i atât de simplu. Jenele multiple de leadership și eterna dezbatere despre poziționarea mă agasează. Ce faci când în bloc e mereu gălăgie? În primul rând nu-ți pasă dacă ea e de la olimpicul matematician sau de la nea Jean, mecanicul. Gălăgia te deranjează indiferent de sursă. Și te face să-i urăști fix pe cei cu care te-ai aștepta să conviețuiești. Așa că las și eu biletul ăsta pe scară: Nicușor, gata, mă! Ajunge! Dacă mai renovați se mută lumea. Toată!

Leave a Comment