Mai trec și eu prin poiana lui Iocan, de la marginea satului global. În perioada asta a redevenit fierbinte mămăliga Uber vs taximetrie clasică. Parte din prietenii din lista de Facebook, cu oaresce preocupări în lumea bloggerilor sau a publicitarilor, educați, plimbați prin centru, ieșiți pe-afară și clar mai informați decât cetățeanul obișnuit, s-au plasat adesea de partea serviciului Uber. Interacțiunea lor cu taximetristul clasic a fost de prea multe ori o experiență nefericită. Pentru ei, existența unei alternative a însemnat bucurie maximă. Plus că-n orice propoziție cuvântul ăsta, Uber, încă mai aduce un plus de coolness.
La Tecuci, Mediaș, Cisnădie, Zalău, Târgoviște și, cred eu, în 90% din România nu există alternativă. Dar prietenii mei sunt uneori prea fericiți și prea mulțumiți că ei o ard ca-n Europa aia demnă de city-break. Am luat un Uber, am dres, am făcut… Iluzia normalității sau chiar a unui trai privilegiat e ușor de întreținut. In capcana asta au căzut mulți politicieni, șefi și șefuți. Mașină mișto, casă într-o zonă bună, copchilul la școală pe-afară, operațiile la fel, prin străinătățuri. La scară mică universul chiar pare a fi fost generos. Cu unii. Că doar nu trăim în comunism! 😉
Eu sunt de părere că oricât de cool ar fi că te poți da cu un Uber, tot rușinos rămâne pentru o comunitate că taximetriștii poartă stigmatul de a fi nefrecventabili. (nu toți, să ne înțelegem!!!) E exclusiv vina lor? Poate. Atunci s-o tot dăm pe servicii alternative. Medicină deja băgăm, grupa mare, la privat. Școli? Clar ne tentează mobilierul nou și alura profi a unei instituții care ține la etichetă ca la profitul din cap.
Ce nu se leagă e faptul că noi încă mai vibrăm la gesturi precum cele făcute de Tolontan și echipa lui. Omul ăsta de ce dracului nu se duce în spitale curate? De ce nu ia Uber-ul tuturor serviciilor și se încăpățânează să ceară standarde decente în medii pe care le abandonează deștepții de la oraș? Probabil… pentru că dincolo de geamurile Uber-ului sunt oameni. Mulți! Și ei merită taximetrie ok, transport public civilizat, spitale, școli, administrație etc.
Înțeleg că în online toți căutăm filtrele cele mai cool pentru imaginea noastră publică. Dar grija asta atât de orientată spre propria persoană are riscurile ei. Destul de mulți dintre cei care conviețuiesc cu noi, vor rămâne în afara acestei bule și farmecul traiului nostru de la ăl mai oraș dintre orașe va fi o minciună drăguță. Sau o consolare care ține până la ușa apartamentului propriu.
N-am urcat încă in Uber. I-am reclamat însă pe câțiva taximetriști cu conduită nasoală.
(sursă imagine Metropotam.ro)
Leave a Comment