Dialog cu CTP

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu scrie/pune pe gandul.info niste intrebari, plecand de la urmatorul paragraf

Aproape jumătate dintre adolescenţii români, născuţi şi crescuţi după căderea comunismului, cred că perioada comunistă a fost mai bună decât cea actuală. 72% dintre ei consideră că respectul legii era mai mare în comunism decât în democraţie. Sondajul aparţine Fundaţiei Soros, nu PRM-ului.

Eu, incerc sa-i ofer niste raspunsuri:

Aproape jumătate dintre adolescenţii români, născuţi şi crescuţi după căderea comunismului, cred că perioada comunistă a fost mai bună decât cea actuală.

Primul impuls e sa crezi ca acesti adolescenti au busola defecta si ca-n mod clar n-au toate instrumentele acordate pentru a evalua si compara doua perioade.  Apoi realizezi ca in raspunsul lor nu se-ascunde neaparat o lauda la adresa vremurilor glorioase si de aur din trecut ci mai degraba o frustrare despre cum merg lucrurile acum. Perioada actuala, oricum nu va deveni mai buna cu acesti adolescenti, parte din ei amenintand profesorul de la catedra, visand la averea lui Iri sau la o cariera de baiatul/fata lu’ tata.

72% dintre ei consideră că respectul legii era mai mare în comunism decât în democraţie.

Acum iti vine sa le strangi mana adolescentilor si chiar sa-i feliciti pentru flerul lor in a ne arata masura respectului fata de lege in societatea in care si ei activeaza. Chiar daca judecata lor e corecta, in sensul ca acopera si radiografiaza just prezentul, ceva este viciat in acesta sondare. Sa le ceri adolescentilor sa compari respectul legii in comunism (respect care se contopea cu teama) si cu cel din jocul democratiei e ca si cum ai spune ca-n Coreea de Nord oamenii sunt mai preocupati de politica decat cei din tara sora de la Sud.

1. Aceste convingeri sunt căpătate de tineri în familie?

Nu-i o lipsa de respect fata de tanara generatie, dar la vreme adolescentei convingerile sunt ca betele de trestie, abia rasar dintr-un clocot confuz de pareri si impresii. Plus ca, in familia romanesca mi-e teama ca nu-i o asa intensa preocupare pentru transmiterea de convingeri si valori, cei mai multi avand treaba, in zilele in care nu e meci sau scandal cu Pepe, s-achite rate si sa caute papa.

2. Mass-media de după 1989 i-a format să gândească astfel?

Ma indoiesc si nu-i suspectez pe adolescenti de o asa revolta interioara. Din raspunsurile lor de mai sus imi pare ca au inteles ca parintii lor n-au nascut nicio societate actuala, ci s-au complacut intr-o coafare, cu carere spre vest ,  a celei de dinainte de ’89.

4. Comunismul este un ideovirus care supravieţuieşte organismelor ucise şi se transmite prin atmosferă generaţiilor următoare?

Sa speram ca nu vom afla niciodata raspunsul pentru ca virusul, oricare ar fi el, difera de la tulpina la tulpina…

5. Cum se explică faptul că nişte adolescenţi strâns conectaţi în reţeaua informaţională de astăzi, computer plus TV, pot să prefere societatea surdo-mută informaţional a lui Ceauşescu?

Nu o prefera si nici macar n-au puterea sa si-o imaginze.

6. Cum va arăta România când va fi condusă de aceşti adolescenţi?

Romania nu va fi prea curand condusa de jumatatea de adolescenti cuprinsa intr-un sondaj de opinie. Tara asta are predilectie pentru lideri din marja de eroare (sau oroare!) La putere n-au acces repondetii de chestionar, usor de tradus in laboratoare de sociologie. Noi, aici, cultivam promovarea de tineri cu pile, inculti poate, impertinenti si imprevizibili.

• “Sistemul Ciuclaru” – o revolutie in sociologie (1)
• Ziarele (3)
• Poza de familie (0)
• Recensamant la mine in blog (6)
• Unde si cum ma gasiti: (0)