Bilantul amintirilor

31 decembrie 2010. Coafura rezista!

Asta in ciuda vantului care a batut in tot ce inseamna media. Senzatia generala e ca 2010 a fost un an prost, cu lipsuri, cu cautari si cu colegi de munca pierduti pe traseul intortocheat al crizei. Daca adun insa punct cu punct, in plan personal, strang de-o jumatate plina de pahar si de-un set de realizari, ce ma determina sa nu-l transform pe 2010 intr-o adevarata drama.

Am senzatia ca las in urma un 2010 in care am fost foarte onest cu munca. Chiar am muncit! In vara m-am implicat mai mult ca oricand in a imbraca matinalul in haine noi iar la capitolul plusuri din cariera de  producator as trece lista grea de invitati, din zilele de joi, la guerrilla de dimineata. Aici am cunoscut intr-adevar oameni dintr-o colectie normala de modele: Catalin Stefanescu, Marie Rose Mociornita, Raed Arafat etc. Mi-a ramas mai putin timp pentru momentul de la  revista presei si-mi pare rau, dar am izbutit poate pe alte fronturi.

Am neglijat unele proiecte personale si nici prezenta pe blog n-a fost una grozava. In online am avuta insa suficienta activitate si incerc sa comunic constant pe facebook si pe twitter. Pot mai mult, si-n 2011 s-ar putea sa reusesc mai mult. N-am mai colaborat asa intens cu cei din publicitate si la anul chiar va fi posibil sa fac mai mult in aceasta zona. Chiar cred ca anul viitor va fi unlui al experientelor noi.

Si-apropo de noi experiente: finalul lui 2010 mi-a adus si-o preocupare noua. Nu intr-atat de banoasa pe cat de distractiva. Am pus muzica la petreceri si cred ca cel mai bine m-am simtit cand am trimis oamenii acasa pe lumina. Aici am aflat multe despre mine, despre rabdare, despre oameni si educatie. A fost daca vreti si-o reconfirmare a faptului ca in radio inveti unele lucruri care te avantajeaza si te-ajuta “la exterior”.

A trecut un an in care politicul m-a dezamagit intr-atat de mult incat m-a facut sa renunt la combat. Rar mai scriu despre zona asta si-atunci cand o fac, o fac fie din inertie, fie dintr-o revolta prea mare. Dar vorba lui Boc: “deocamdata suntem unde ne aflam” si lucrurie nu se schimba. Din punctul meu de vedere, 2010 a fost un an de profunda nedreptate sociala, in care solidaritatea a fost pusa tot in carca celor care n-au si care au crezut poate cel mai mult intr-un trai decent.  Postacii inversunati m-au facut sa renunt in a mai posta pe platforma celor de la Voxpublica si chiar si la bere vad cum aluneca unii in patima si iluzii.  Nu am ce sa le reprosez caci si eu am fost dintre cei care au crezut in traitul bine promis in 2004.

Gata cu 2010, sa inceapa sperantele pentru 2011 si plusurile sa fie mai multe pe anul urmator. Si la mine dar si la voi. La multi ani! Si tot ce se poa(n)te!

• Joia, la Guerrilla de dimineata (12)
• Mesaje de la ascultatori (15)
• adm@eliberadio.ro (1)
• Atelierul de titluri de nunta regala (2)
• Promo pentru sport-shui (0)