Ati auzit, de curand, vreo reclama faina la radio?

Va plac nostalgia? Legenda spune ca pe vremuri, cam pe la debutul fm-ului autohton, se desfasurau partide aprige si lungi de ras, atunci cand se petrecea executia unui spot radio. Si-apoi, tot entuziasmul asta consumat la facere se simtea in produsul finit. Pe scurt si fara ocolisuri, pe vremuri aveai sanse sa razi si-n pauzele de publicitate. Acum nimic! Adica eu n-am mai retinut nimic amuzant si percutant pe radio. De ce oare?

Nu spun ca poanta face spotul ci doar semnalez ca e cam arid terenul reclamelor de radio. Eu unul, recunosc, sunt legat afectiv de fabrica de publicitate dintr-un radio. Pe vremuri faceam, in house, alaturi de colegul Bogdan Serban, spoturi…unele bune spre foarte bune, altele in registru clasic fara spuma creativa varsata langa pahar.  Mi-aduc aminte insa ca atunci cand m-apucam de text incercam sa-mi inchipui cum le-aud si cum reactionez.

Ca sa incerc si-un raspuns la intrebarea “de ce nu ne radem” in timpul calupurilor de pub de pe radio as risca niste explicatii cu izvor in intuitie si nu in cifre sau documente:

- cred ca agentiile si clientii isi consuma energia mai degraba pe cautarea unui voice “ieftin si bun”

- cred ca multi clienti sunt rigizi si grabiti in a impune “ceea ce avem noi de comunicat”

- cred ca din motive de criza lumea se multumeste sa se auda/vanda la radio lasand pe alta ocazie (adica pe vremuri cand va fierbe iar economia) discutia cu creativitatea, originalitatea si forta de penetrare a momentului de 30 de secunde. Ba mai mult, pe criza multi au scris “radio” in coada listei cu medii in care sa bage fise si intentii de promovare.

La final, un test de sinceritate:

Il stiti pe unul din protagonostii spotului: “am trecut pe Mac, vrei sa stii de ce? iti spun eu de ce(…)merge chiar si Windowsul” ? :) ) Felicitari!

Oarecum, pe-aceeasi tema:
    • Andrei
    • September 22nd, 2010

    Te rog sa-mi desenezi ultimul paragraf ca l-am citit de 4 ori si nu am inteles nimic. Te auto-feliciti? Feliciti copywriterul? Ca sa fiu sincer, mie imi plac mai mult aluziile voastre la acel spot, decit reclama insasi.

  1. andrei, tot o aluzie e si paragraful de mai sus. E o autoironie, o gluma mult prea interna poate, pe care am reluat-o pentru a detensiona un text pe care l-am abordat destul de serios.

    So, nu ma felicit, nici vorba sa-l felicit de copywriter ci doar savurez minutul de glorie oferit de acel spot, mai ales ca eu nu sunt un consacrat al momentelor publicitare :) )

    ok? Friends? :)

    • Andrei
    • September 23rd, 2010

    Frenţ!

  2. Sunt foarte multe reclame la radio care nu exprima nimic…sunt acolo doar ca sa stii tu asculatorul (de fapt eu, ascultatorul) ca acea companie inca exista.

    E adevarat, e foarte greu sa faci un spot la radio, unde nu-ti raman decat cuvintele…Si cu toate astea, am vazut la TV reclame mult mai proaste decat multe de la radio.

    Si venind vorba de reclame extrem de proaste…aveti de ceva saptamani un spot la Nestea cu “vacanta la Paris inseamna posteute….” O urasc…imi vine sa sparg radioul…
    Stiu ca n-aveti nicio vina, mai ales in vremuile astea nu va mai permiteti luxul de a tria spoturile ce va intra in antene…

    Bine, pentru mine cam astea sunt singurele secunde pe zi cand opresc radioul…Radioul Guerrilla…

  3. Prima dată când am auzit spotul tău cu Mac-ul eram cu frate-miu.Pe el l-a bufnit râsul la faza cu Windows-ul şi m-a întrebat:”-Bă,ăla nu-i Ciuclaru?”
    Sunt total de acord cu ce ai scris.
    PS:RECLAMA ACEEA CU POŞETUŢELE E ORIBILĂ!!! Merge pe statistica potrivit căreia sexul vinde,dar wtf?!? E aiurea rău!

  1. No trackbacks yet.

  • RSS
  • Twitter
  • Facebook