Piedici de autor

Sunt destul de copt sa inteleg ca in gradina Carpatica statul nici nu-si propune si nici nu reuseste sa-mi fie de ajutor. Ma revolta insa si chiar ma dispera faptul ca statul imi pune piedici si chiar imi complica viata. Inteleg deci ca nu e in stare sa-mi fie in societate un partener onest si echilibrat dar nu pot sa accept ipostaza asta chiar lipsita de bun simt, fata de mine cetatean, contribuabil si alegator,  ipostaza de mare aspirator de bani si energie .

In scoala alocatia era derizorie. Am studiat si am avut bursa mizerabila. M-am angajat chiar din anul I de facultate, cu carte de munca.  Dupa casatorie am fost sprijinit cu aproximativ 800 RON, bani primiti cu intarziere. In urma cu ceva vreme n-am reusit sa ma fac eligibil pentru credit imobiliar. Nici acum nu sunt si parte din bani, ramasi dupa impozite si contributii, se duc pe chirie. Cand mi-am luat masina, statul mi-a cerut in jur de 20 de milioane pe taxe de numere, inmatriculare, inscriere  etc., (unii nici nu castiga intr-o luna cat e taxa de poluare, aberant!) bani care s-au adaugat la alte momente fericite din luna respectiva, precum rata la banca, chirie si facturi.

Acum sunt platit si pe drepturi de autor. Sa le impozitam da-i dracu’ de ziaristi ca si-asa ameninta siguranta nationala prin intrebarile si observatiile lor impertinente! Impozit! Doar atat? Nu, si contributii sociale! Si reducrea cheltuielilor forfetare. Si putin haos birocratic, dupa gust si priceperea functionarilor. De ce? Sa simta si el, jurnalistul, ca daca iti arde de aratat statul cu degetul, risti sa ramai fara deget.

Statul vrea sa vin din Bucuresti, o data pe luna pentru a impartii/depune acte si bani pe la trei institutii. Tot el, statul anunta amenzi chiar daca deocamdata nici el nu stie precis ce si cat vrea de la mine. Apoi statul anunta ca nu-mi da amenda, adica intelege si el ca mi-e greu sa tin pasul cu pretentiile lui mereu schimbatoare.  Dar statul nu e multumit ca m-a derutat pe mine ci vrea sa-i ingreuneze situatia si angajatorului. Are nevoie de bani si s-a gandit la noi, salariat si angajator, doua componente inca active, doua lamai din care se face limonada bugetului de stat.

Da, am ajuns sa fiu disperat, incruntat si setat contra unui sistem care nu incurajeaza munca ci mai mult decat atat indrazneste sa-mi atenteze la salariu. Acesta este, ca sa fiu cat se poate de explicit, dintele ce-l am impotriva celor care s-au impedicat de drepturile de autor: vor si mai multi bani din banii mei! Apoi cand sa-i primeasca nu se organizeaza si ma imprastie pe mine pe 10 km la 3-4 cozi/ghisee. Sunt fix in umbra facuta de culmea impertinentei acestui stat care nu se intreaba daca tu mai poti supravietui sau daca mai poti ramane sanatos si pentru urmatoarele luni de taxe, impozite si contributii sociale.

• Piedici de autor II (2)
• Twitter, facebook, blog (0)
• Ca sa citez din mine (4)
• Cupa Mondiala din Africa de Sud – scurta introducere radiofonica :) (02) (1)
• Titluri de colectie 4 – Toponimica (2)