O s-ajungem sa ne salutam pe strada


- Guerrilla vs Facebook

Vorbeam zilele trecute la radio, avand ca suport presa internationala, despre cum s-a schimbat si adaptat politica din Franta dupa aparitia blogurilor si-a Facebook-ului.  De curand, am aflat din ziarele financiare ca si-n Romania actorii de pe scena politica n-au ocolit onlineul, ci  i-au acordat atentie sporita in campania electorala. Sunt si la noi destule personaje care au bloguri si care ne-au asaltat cu propaganda pe net. De ce oare atata osteneala? Pentru ca merita, inclin sa cred.

Lasand in urma lumea politicienilor si relatia lor cu retelele de socializare, vreau sa particularizam acum cazul Radio Guerrilla vs Facebook si vreau sa remarc un lucru: in acest caz toata lumea castiga! Iata de ce:

In radio, mai toti oamenii au conturi pe Facebook, fara ca acest lucru sa fie o sarcina de serviciu. Ascultatorii de radio Guerrilla, prin natura profilului lor socio-profesional, nu sunt straini de utilizarea aplicatiilor din reteaua Facebook. Vocile au chip, realizatorii de programe  sunt la vedere cu poze, comentarii si statusuri care indica diverse stari emotionale. Ascultatorii au  parte si ei fix de-aceleasi privilegii. Facebook-ul se infatiseaza rapid ca un teren excelent pentru interactivitate. Dj-ii isi testeaza audienta cu diverse propuneri, imprumuta de la prietenii de retea ideii si ii provoaca la implicare in program. Observatiile ascultatorilor vin in timp real.  Astfel, publicul nu mai poate fi tratat ca simplu receptor. Acum vocea ascultatorului se intoarce catre cei din radio mult mai repede si pe mult mai multe canale, inclusiv prin chatul de tip messenger sau facebook. Ce inseamna tot ce-am spus in acest paragraf?

Ca fara sa ne dam seama incepem sa ne cunoastem. Incepem, si este si meritul Facebook-ului sa ne stim preferintele: muzica, filme, carti, locuri de vacanta, prieteni etc. Cand ne gasim zone comune de interes ce facem? Formam grupuri si exista deja dovada ca pe Facebook exista deja grupul ascultatorilor de Guerrilla. Acest grup nu se suprapune perfect cu grupul celor care consuma Guerrilla “pe On-Air” si este oarecum privilegiat pentru ca are acces la un nivel ceva mai intim in ceea ce priveste viata angajatilor din Radio.  Dobro s-a plimbat cu Audi R8, Vlad Craioveanu a prins aglomeratie in trafic si este nervos, Ciuclaru a fost aseara la film iar Matei la un concert. – toate aceste informatii, unele chiar banale, un consumator de Guerrilla de dimineata le poate afla fara a intra in contact cu semnalul radio. In egala masura si cei din public pot influenta programul si starea emotionala a realizatorilor. Cum? Construind prin diverse postari “un spectru de asteptari” in legatura cu continutul muzical sau informational.

Radioul – nu doar Guerrilla- isi mai regleaza prin online, deci si prin Facebook, o slabiciune: frecventa si perisabilitatea informatiilor. La ce ora a zis la radio ca e concertul? Nu stiu, intreaba-l si tu pe Dobro pe chat.

In relatia Guerrilla vs retea de socializare, radioul mai are si avantajul unui numar relativ redus de ascultatori (in comparatie cu un post comercial sau generalist). In cateva luni, oamenii din radio ii invata la propriu pe cei mai activi in zona interactivitatii si ii poate afla chiar si pe ascultatorii pasivi care si-au trecut la preferinte si “consumul” de Guerrilla.  Radioul afla foarte usor joburile si educatia publicului si in ce zona economica sunt activi ascultatorii sai si astfel isi poate adapta forma si fondul continutului.

Am pastrat pentru finalul acestor observatii o remarca in legatura cu perceptia spoturilor comerciale la Radio Guerrilla. Am sentimentul -  si banuiesc ca cineva mai pregatit si mai meticulos decat mine poate avea si certitudinea – ca o reclama la Guerrilla are un impact emotional mai mare in randul celor ce o asculta decat ar putea sa aiba la alte posturi. De ce? Tocmai pentru ca, de cand cu blogurile si retelele de tip Facebook, ne cunoastem. Vorbim ca intre prieteni…Si daca de la un prieten auzi referinte, chiar si de natura publicitara, altfel actionezi. In plus, daca publicul aude de un produs care in final il dezamageste, mult mai usor se poate intorce la acelasi prieten pentru a-l dojeni.

Va salutam asadar, stimati ascultatori si prieteni de pe facebook, caci formam o gasca frumoasa (cu incredibile reusite si inerente greseli). In plus, e o reala placere sa impartim nebunia asta de meserie cu oameni ca noi/voi.

Oarecum, pe-aceeasi tema:
  1. Bucuria este si a noastra… asa ca va multumim si noi, chiar daca de multe ori doar in gand (ca sa nu vi se urce la cap :D ).

    • Alexandra
    • December 10th, 2009

    Exact asa e cum ai scris. Eu nu mi-am facut cont de mult pe facebook, dar printre primele lucruri pe care le-am facut dupa ce m-am dezmeticit un pic si am inteles cum sta treaba, am cautat ASAP ceva, orice, despre Radio Gherilla, asa am dat de grup, apoi l-am gasit pe Vlad Craio, apoi pe tine, pe Dobro, Petru, deja va vedeam pe toti,va aveam in minte de fiecare data cand va auzeam, am devenit ‘vecini’ pe farmville cu Vlad si lista poate continua. Ma simt mai aproape de voi. Imi place ca e un radio pe care nu-l asculta oricine. Mi se pare ca cei care il asculta sunt un pic diferiti din punct de vedere al gandirii. Imi place cand descopar intre cunoscuti, pe unii care va asculta. E clar ca deja avem mai mult de un lucru in comun.

    P.S. As vrea afisul asta cu Gherrilla de Dimineata. Ce trebuie sa fac pentru asta? ;P

  2. facebook sa traiasca

  3. Sunt contrariat de tot!Romania se ineaca pana si cu radioul mult-iubit, national si international de gherila!!!Am auzit ca echipa se reduce la …1!Cred ca intr-o zi fatisa, directorul general de acolo, se va trezi el fata in fata, el cu el, atat in postura de executiv cat si de angajat simplu!Un fel de ” one-man-show”, fie-mi iertata expresia dar alta varianta mai buna nici ca am gasit!

  1. No trackbacks yet.

  • RSS
  • Twitter
  • Facebook