Pesimist? Cine? Eu?
“Ce faci, mai vrei sa pleci din tara?” ma intreba cineva dimineata la radio. Nu raspund. Prefer sa rad si sa incerc sa ma incarc cu energie pozitiva pentru program. Unii au citit un status de pe facebook, altii au auzit cum ma lamentez cand vine vorba de statutul social al unora si-al altora. Eu sunt pesimistul. M-am nimerit in grupul celor care au numarul zilelor de scoala mai mare decat cel numarul zilelor de vacanta trecute in palmaresul politicienilor. Si nu asta-i marea problema. Gasca de prieteni are insa dezlegare in specula aceasta slabiciune cand dezbatem meritocratia. Frustrarile vin, marturisec, intr-un anotimp si context favorabil - daca imi permiteti aceasta formulare: am renuntat la ideea creditului ipotecar, a venit criza cu reduceri de leafa (nu de sezon) si ziarele imi flutura pe la nas milioane de nazbatii ale alesilor nostri. Vorba lui Craioveanu: avem cel mai frumos intuneric din Europa. Bucuria de a trai o asa experienta de viata este nepretuita. Pentru respect, bun-simt, autostrazi, scoli, spitale si toate celelalte exista tari civilizate!
Acum cateva zile duc masina la service. M-a costat suficient incat sa consider isprava un atentat fioros la pasnicul si decentul meu buget. This is the life, ar zice un coleg (caruia chiar o sa-i multumesc ceva mai tarziu). In ziua de maxima emotie politica, exact cand o picat guvernul micutului om in stat, acelasi automobil s-a gandit sa-mi ofere senzatii culese de pe culmile disperarii. Planetele s-au aliniat in asa hal incat au determinat schimbatorul de viteze sa se deplaseze de pe orbita lui obisnuita si sa refuze in a mai reactiona corect la comenzi. Nu mai intra in viteza/e! O las la munca? Uffff! In radio, fireste, e bine sa faci haz de necaz. Dobro mi-a ridicat moralul dupa ce a povestit cum a impins cu un prieten o masina exact in zona cabinelor de taxare de la drumul catre mare. De unde veniti, l-a intrebat taxatoarea cea buna. Buna pentru ca le-a facut reducere…erau jumatate pe jos, jumatate cu masina, nu? La el, era un cablu de ambreiaj iar la mine era…Era o simpla dar nemernica siguranta. Banal si plictisitor inclin sa cred pentru al meu coleg care a rezolvat buba. Multumesc, Florin!
Soarele a rasarit pe strada mea si eu puteam sa vad asta dintr-o masina care merge. Suuuuuuuper! Trec sa mai descurc ceva din itele cotidianului. Aveam un subwoofer de la un homecinema care era gripat. In 20 de minute service-ul l-a facut bine. Suuuuuuuuuuuuuper. Am facut loc in program si pentru un tenis de masa cu colegii de la stiri. Chiar a fost suuuuper! Si viata era…ca-n tenis. Plec de la tenis, by car, catre casa. Pana! Roata dreapta fata pe janta. Hmmmmm. O sa radeti dar pana sa faca roata zpufff am facut cu un coleg glumite in care protagonisti erau Doamne-Doamne si Sf Petru. Sa umflam roata la o benzinarie. Si s-a umflat…pana ne-am dat seama ca se umfla degeaba pentru ca rasufla. Nicio problema, avem roata de rezerva! Acum sunt acasa…m-apuc de niste cabluri sa conectez sistemul de sunet la calculator.
O sa fie bine!
p.s. Cu un pic de noroc, pe care il invoc acum si-aici, o sa postez si maine!
